Toate drepturile aparţin autorilor documentelor încărcate pe acest site.

DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!


21 Mai – Sfintii Imparati Constantin si Elena

21/05/2017


Constantin Eftimiu – General de Brigadă
(n. 29 iunie 1893, Bucureşti - d. 19 septembrie 1950, Inchisoarea Aiud)

Constantin Ilasievici - General de Corp de Armată
(n. 1881, Dorohoi - d. 6 octombrie, 1955, Inchisoarea Văcăreşti)

Constantin Iordachescu – General de Divizie
(n. 1.04.1893, Rovinari, judeţul Gorj – d. 18.11.1950, Inchisoarea Jilava)

Constantin Pantazi - General de Corp de Armată
(n. 26 august 1888, Călăraşi - d. 23 ianuarie 1958, Inchisoarea Râmnicu Sărat)

Constantin Petrovicescu – General de Divizie
(n. 22 octombrie 1883, Târgu Jiu - d. 8 septembrie 1949, Inchisoarea Aiud)

Constantin Tobescu - General de brigadă
(n. 28 ianuarie 1893 - d. 2 decembrie 1951, Inchisoarea Târgu Ocna)

Constantin (Piky) Vasiliu – General
(n. 16 mai 1882 Focşani - d. 1 iunie 1946, executat prin împuşcare la Penitenciarul Jilava)

Constantin Voiculescu - General
(n. 23 februarie 1890, comuna Tămădău, judeţul Călăraşi - d. 17 septembrie 1955, Inchisoarea Gherla)

Dumnezeu să-i odihnească!

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29



La Mulţi Ani fericiţi, celor ce poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena,

Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Ctitoriile Familiei Boierilor Craiovesti

15/05/2017

Mănăstirea Bistriţa (1494, Barbu, Banul Craiovei şi fraţii săi Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), Mănăstirea Arnota (1637, Matei Basarab), Mănăstirea Horezu (1693, Constantin Brâncoveanu)...

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



ROMANII DIN JURUL ROMANIEI ... VA ASTEAPTA!

9/05/2017

INVITAŢIE

Prin Legea nr. 299/2007, Parlamentul României a instituit Ziua Românilor de Pretutindeni, consfinţind astfel apartenenţa românilor din afara graniţelor actuale, la viaţa poporului român, ca parte integrantă a acestuia.
Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi naţională să fie sărbătorită în ultima duminică a lunii mai.
În acest spirit vă invităm să vizitaţi EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFII “ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI”, pentru a lua cunostinţă, prin intermediul imaginilor, cu toate comunităţile de români din vecinătatea imediată a ţării noastre.
Vă rugăm să ne onoraţi cu prezenţa dumneavoastră, luni 15 mai 2017, ora 17.00, la sala de expoziţii “Constantin Brâncuşi” a Parlamentului României.

R.S.V.P. 0721.242.932; [email protected]
INSTITUTUL FRAŢII GOLESCU

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Transnistria

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Noi trebuie sa dovedim ca suntem natiune vie…”

8/05/2017

“Aşadar, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă (Aplauze îndelung repeţite). Însă, d-lor acum încep greutăţile, fiindcă noua noastră condiţiune cu definirea îndependenţei noastre într-un mod mai determinat şi mai absolut trebuie să fie acceptată de Europa. Aci este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă prudenţa, aci se reclamă sânge rece. Eu, cât pentru mine, nu m-am îngrijit de loc de notele lui Savfet-paşa (Aplauze); dar foarte mult m-am îngrijit de acele cuvinte zise la tribuna parlamentului din Londra că România face parte integrantă din Imperiul Otoman şi că armata otomană poate trece Dunărea. Aceste cuvinte m-au îngrijit. Dar ce să facem? Să stăm morţi? Nu, d-lor, căci morţilor nimeni nu le poate ajuta; nimeni nu compteză cu morţii (Aplauze prelungite). Noi trebuie să dovedim că suntem naţiune vie, trebuie să dovedim că avem conştiinţa misiunii noastre, trebuie să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturile ei pentru copiii noştri, şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare (Aplauze prelungite).”

DECLARAŢIE ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR PRIVIND PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

Mihail Kogălniceanu
Bucureşti, 9 Mai 1877

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878+-+Razboiul+de+Independenta+a+Romaniei

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



La Maldaresti...

3/05/2017
În vizită la Măldăreşti... I. G. Duca... Olga Greceanu...

Istoria era la ea acasă!



http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+civil%C4%83



Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Vlahia Mare

23/04/2017
“Pe la sfârşitul secolului al XII-lea Vlahia din Tesalia devenise o provincie sau temă autonomă sub numele de Vlahia Mare. Graţie numărului şi a forţei economice şi militare, Vlahii tesalioţi ajunseră la o largă autonomie administrativă în cadrul Imperiului Bizantin, având în fruntea lor un arhon sau toparh propriu cum fusese Niculiţă...”

Autor
ION I. NISTOR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
Două comunicări făcute în şedinţele publice dela 17 Septemvrie şi 8 Octomvrie 1943

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Bucurie si Speranta!

13/04/2017
“Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit.”

Ioan, 13:1

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mesaje

Va dorim un Paste binecuvantat, cu bucurie si speranta!
Familia Indiana si Valentin Berca



Pacea si bucuria Invierii sa patrunda in fiecare casa, in fiecare familie si in inima tuturor!

13/04/2017
Pacea şi bucuria Învierii să pătrundă în fiecare casă, în fiecare familie şi în inima tuturor! Şi astfel, întăriţi întru taina biruinţei lui Hristos asupra iadului, a păcatului, a necredinţei şi a dezbinării, să rămânem uniţi în Biserica Lui cea Sfântă şi să rostim cu toţii:

Hristos a înviat!

(Scrisoare pastorală la Învierea Domnului - 2017)

Al vostru frate şi părinte întru Hristos,

† TEOFAN

Mitropolitul Moldovei și Bucovinei

https://doxologia.ro/cuvantul-ierarhului/invierea-Domnului-trecerea-de-la-robie-la-libertate-ips-teofan-2017



Baile Herculane – 9 Aprilie 2017

12/04/2017
Băile Herculane - 9 Aprilie 2017



Verde crud, verde crud
Mugur alb şi roz şi bun
Vis de albastru şi azur
Te mai văd, te mai aud.

Verde crud
Autor George Bacovia

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=La+sta%C5%A3iune

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“La Chisinau a inceput sa reapara ziarul “Romania Noua”.

27/03/2017
Pe 27 Martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România.



“La Chişinău a început să reapară ziarul “România Nouă”.
D-l O. Ghibu, azi profesor la Universitatea din Cluj, a înfiinţat ziarul cu acest titlu în vremuri dintre cele mai grele şi mai tragice pentru Basarabia. În desnădejdea şi desorientarea urmată după dezastrul Rusiei trădătoare, paginile calde ale ziarului “România Nouă” întăreau sufletele şi aprindeau nădejdile.
După ce s’a făcut Unirea, harnicul profesor întorcându-se în Transilvania, ziarul atât de patriot şi de românesc, şi-a încetat apariţia.
Acum din nou tot d-l O. Ghibu scoate acest ziar la Chişinău. Sunt pagini vibrante, pagini de cald patriotism pe care le cuprinde “România Nouă”, pagini de cultură românească pentru întărirea căreia vedem că colaborează fii de-ai Basarabiei, fără deosebire de vederi politice”.

“Glasul Bucovinei”, Cernăuţi

BIBLIOTECA “ASTREI BASARABENE” Nr. 10

TREI ANI PE FRONTAL BASARABEAN – BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI
de
Onisifor Ghibu

Profesor la Universitatea din Cluj, Senator de Orhei
Directorul ziarelor “România Nouă” şi “Cuvântul Moldovenesc”
Comisar general al “Astrei” pentru Basarabia

CHIŞINĂU
Tipografia Eparhială “CARTEA ROMÂNESCĂ”, 1927

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni






„Creanga, din pomul vietii, Roduri mandre ne-a lasat!”

18/03/2017
145 de ani de la naşterea lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu (n. 13 martie 1872, Holda, Judeţul Neamţ, azi judeţul Suceava- d. 13 noiembrie1960, Piatra-Neamţ) a fost un cărturar, bibliofil, folclorist şi editor român, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române.

180 de ani de la naşterea lui Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humuleşti; d. 31 decembrie 1889, Iaşi) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice “Amintiri din copilărie”.



“Mult regretatului meu prieten
Ioan Creangă

Creangă, din pomul vieţii
Roduri mândre ne-a lăsat!
El, ca roua dimineţii
A fost la cuvânt şi’n sfat
Năstăvit cu al blândeţei
Graiu străbun dintr’astă lume
Âmple Ceriul azi de glume!

E. Baican, coleg de bancă şi de catedră”

G. T. KIRILEANU - DE-ALE LUI CREANGĂ; INSTITUTUL DE LITERATURĂ; CERNĂUŢI, 1940

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1872.03.13+-+1960.11.13+-+Gheorghe+Teodorescu+Kirileanu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1837.03.01+-+Ion+Creanga


Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“o politica de demnitate, de energie si de consecventa”

12/03/2017
135 de ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu
Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes)

“Inchin aceste pagini d-lui
N. Titulescu
Ministru de Externe
Dela care ţara este în drept să
aştepte o politică de demnitate,
de energie şi de consecvenţă
faţă de duşmanii cari îi sapă
temeliile.”

Onisifor Ghibu
Bucureşti, 23 noiembrie 1933

O GREA MOŞTENIRE
HĂRĂZITĂ
DE ULTIMELE GUVERNĂRI
ACORDUL ÎNCHEIAT DE GUVERNUL IORGA CU UNGURII IREDENTIŞTI DIN ARDEAL
ŞI MENŢINUT DE GUVERNUL VAIDA

ONISIFOR GHIBU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE
BUCUREŞTI, 1933

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31+-+1972.10.31+-+Onisifor+Ghibu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1882.03.04+-+1941.03.17+-+Nicolae+Titulescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Dimitrie Tichindeal, Damaschin Bojinca, Eftimie Murgu...

6/03/2017
23.02.1962 – 55 de ani de la moartea Academicianului Silviu Dragomir



„Les Roumains du Banat ont toujours eu conscience d’appartenir à l’unité ethnique et politique de leur nation et ce fait a constitué un facteur decisive dans l’évolution de ce territoire.
Les premiers patriotes roumains de cette province, Dimitrie Ţichindeal, Damaschin Bojincă et Eftimie Murgu ont clairement discerné que le Banat représente la continuation naturelle du basin carpathique et qu’il constitue un élément indispensable à l’achèvement de l’unité roumaine. D’autre part, la sience objective a établi que cette province, loin de n’avoir été occupée que tardivement par les Roumains, est au contraire le berceau de roumanisme et qu’elle forme depuis des siècles, pour toutes les masses roumaines, un merveilleux bastion de défense.”

BIBLIOTHECA RERUM TRANSSILVANIAE
XIII
Le Banat Roumain
Esquisse Historique
par
Silviu Dragomir
Membre de l’ Académie Roumaine
Professeur à l’ Université
De Cluj – Sibiu
CENTRUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI
PRIVITOARE LA TRANSILVANIA
SIBIU / 1944

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1888.03.13+-+1962.02.23+-+Silviu+Dragomir

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Luam la rand ce se intampla cu individul corupt.”

22/02/2017
20.02.2017 – 90 de ani de la naşterea Academicianului Mircea Maliţa (n. 20 februarie 1927, Oradea)



“Luăm la rând ce se întâmplă cu individul corupt. El se îmbogăţeşte subit. Nimeni n-are dovezi împotriva lui. E distins, elegant, nu imund ca tâlharii mărunţi. E acoperit de un val de aprecieri. E considerat inteligent, căci altfel n-ar fi reuşit. Credeam că după câteva lovituri asemănătoare, rotunjindu-şi sumele ascunse cu grijă, se potoleşte, dar de unde. Trebuie să se asigure şi de o poziţie politică sau şi mai bine de una onorabilă intelectuală.
Credeţi că în domeniul teatrelor, editurilor, publicisticii, un om bogat devenit influent nu-şi brodează şi acolo o clică dominatoare, o imensă căpuşă plasată pe întreaga societate?”

CORUPŢIA: SCENARII
HOMO PRAEDATOR
Din volumul HOMO FRAUDENS
Autor MIRCEA MALIŢA
Editura RAO, Bucureşti 2012


http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1927.02.20+-+Mircea+Mali%C5%A3a


Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“… considerau moartea cea mai convingatoare eliberare a sufletului…”

18/02/2017
105 ani de la naşterea etnologului Romulus Vulcănescu (n. 23 februarie 1912, Bucureşti – d. 10 noiembrie 1999, Bucureşti), membru de onoare al Academiei Române




“Credinţele, datinile şi tradiţiile mitologiei dace pot fi reduse la cateva principii:
1. Imortalitatea sufletului. Se pune întrebarea de ce fel de suflet era vorba: de suflet corporal sau spiritual. Noi susţinem că era vorba de sufletul spiritual, de vreme ce dacii dispreţuiau corpul ca o închisoare a sufletului şi considerau moartea cea mai convingătoare eliberare a sufletului din această inchisoare. Probabil că pentru ei sufletul spiritual era o entitate metafizică de tipul celei elaborate de metafizica greacă antică;
2. Comuniunea între zeul suprem şi popor se realiza pe două căi: individuală şi publică; individuală prin abstinenţă, rugăciuni, descântece; publică, prin rituri, ceremonii şi praznice periodice, urcări pe munte în incintele sacre circulare sau sub bolta înaltă a pădurilor seculare, la izvoare sacre;
3. Sacrificiul uman care putea fi: a) în lupta cu inamicul ţării, al regelui şi zeului lui suprem; b) ca mesager de încredere al clerului dac către zeul suprem din cer; c) prin sinucidere magico-mitică din proprie iniţiativă, pentru a salva situaţia imparabilă;
4. Numai cei care se sacrificau în luptă, pe câmpul de bătălie împotriva duşmanilor ţării sau ca mesageri ai regatului în cer, nu cei care mureau în pat de boală sau pe picioare de neputinţele bătrâneţii erau primiţi în paradisul lui Zalmoxis. Pe ultimii, zeul îi putea refuza fără drept de apel. Aşa că în ansamblu dacii îşi cunoşteau bine interesele. Paradisul dac era pretutindeni şi nicăieri în cer, pentru că cerul era nemărginit. “

MITOLOGIE ROMÂNĂ
Romulus Vulcănescu
Editura Academiei
Bucureşti 1985

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1912.02.23+-+1999.11.10+-+Romulus+Vulc%C4%83nescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni




1907, DIN PRIMAVARA PANA' N TOAMNA

12/02/2017
110 ani de la Răscoala ţărănească din 1907


“Administraţia e compusă din două mari armate.

Una stă la putere şi se hrăneşte; alta aşteaptă flămânzind în opoziţie. Când cei hrăniţi au devenit impotenţi prin nutrire excesivă, iar cei flămânzi au ajuns la complecta famină, încep turburările de stradă… Plebea, clienţii, cu studenţii universitari şi şcolarii din licee, conduşi uneori de profesori universitari, cer numaidecăt răsturnarea guvernului. Facţiunea de la putere, supranutrită este incapabilă a mai ţine piept torentului popular, adică facţiunii răzbite de foame; iar regele, gelos de reputaţia europeană de linişte şi ordine a statului său, este silit să concedieze, “avec force compliments”, cabinetul care avea aproape unanimităţi în Parlament, pentru a însărcina pe capul opoziţiei cu formarea unui nou cabinet, cu dizolvarea Parlamentului şi a tuturor consiliilor judeţene, urbane şi rurale, cu convocarea colegiilor electorale pentru constituirea unui nou Parlament şi a unor noi consilii, care toate, după bunurile obiceiuri consacrate, sunt fireşte aproape unanime partizane ale noului guvern.

Care va să zică, în loc să derive guvernul din majoritatea reprezentanţei naţionale, derivă unanimitatea acesteia de la guvern. Şi asta se întâmplă, regulat, în cazul cel mai bun, din trei în trei ani; adică cu un an mai puţin decât o legislatură întreagă... A căzut un guvern şi a venit altul, îndată toată administraţia ţării, şi cea de stat, şi cea de judeţ şi cea comunală – dela prefect şi secretari generali de ministere, până la cel din urmă agent de poliţie şi până la moaşa de mahala – se înlocuieşte... pentru mai mare expeditivitate, chiar pe cale telegrafică. O clientelă pleacă, alta vine; flămânzii trec la masă, sătuii la penitenţă. Şi asta aşa, mereu şi pe rând, din trei în trei ani, ba şi mai des uneori. Dela o administraţie astfel recrutată şi constituită pe termene provizorii, se înţelege că numai seriozitate şi scrupuluri nu se pot pretinde. Toţi oamenii de afaceri, începând dela arendaşul care plăteşte milioane arendă şi sfârşind cu micul precupeţ care învârteşte în mizerele-i daraveri abia câţiva lei, sunt “rançonnés”, în proporţie, de către aceşti baroni feudali mari şi mici care se numesc agenţii administraţiei statului roman. Şi oamenilor de afaceri asta trebuie să le convină; în aşa stare de lucruri, numai astfel pot exploata fără nicio sfială – poate nedreptăţi mare pe mic, poate înşela mic pe mare – puţini reducând în mizerie pe mulţi. Rar, din când în când, ca pentru paradă de lux, se aruncă un “home à la mer” – cine ştie ce nenorocit agent care, lipsit de cel mai elementar tact, a făcut prea brutal o flagrantă delapidare sau s’a lăsat prea stângăceşte mituit.

Încolo, sistema lucrează fără supărare pe toată linia, afară de netăgăduite rare excepţii onorabile.

De aceea cu un zâmbet plin de amărăciune, Românul numeşte ţara lui patria bacşişului şi hatârului.

Cu aşa parlamente se fac legi peste legi – cu aşa administraţie se aplică.”

1907, DIN PRIMĂVARĂ PÂNĂ’N TOAMNĂ
Octomvrie 1907
Ion Luca Caragiale

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1907+-+R%C4%83scoala+%C5%A3%C4%83r%C4%83neasc%C4%83

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Mandrul Tricolor

10/02/2017
165 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale



Tricolorul

Că li-i groază lor,
Groază tutulor,
Groază liftelor
Şi păgânilor...
Şi maghiarilor
Sălbaticilor
Fii ai hunilor;
Fanaticilor;
Otomanilor,
Ulemalelor,
Şi paşalelor,
Budalalelor;
Şi antarţilor,
Grecomanilor,
Caţaonilor;
Schipetarilor,
Capsomanilor;
Şi bulgarilor,
Sârboteilor,
Genabeţilor;
Şi sectanţilor
Panslaviştilor,
Lipovenilor
Şi scapeţilor,
Şi jădanilor
Scărnăviilor!
Groază tutulor
Inimicilor
De-al românilor
Braţ răzbunător
Şi triumfător!...
Voi! Poeţilor,
Prozatorilor,
Oratorilor,
Muzicanţilor,
Lăutarilor,
Trubadurilor!
Toţi cântaţi in chor
Cu viers tunător
Mândrul Tricolor
Ş-al său brav popor,
Rege iubitor,
Patrie ş-onor!

Autor Ion Luca Caragiale

“Corespondenţa dintre I. L. Caragiale şi Paul Zarifopol (1905-1912) de Şerban Cioculescu, Bucureşti, 1935, pp. 47-48.

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni




"Chemam alaturi de noi, in acest demers, intregul popor roman"

8/02/2017
ACADEMIA ROMÂNĂ

IDENTITATE, SUVERANITATE ŞI UNITATE NAŢIONALĂ
Apelul unor academicieni români
Către Poporul Român,
Către instituţiile Statului Român

Având în vedere poziţia Academiei Române, de instituţie identitară fundamentală, aflată de un secol şi jumătate în serviciul Naţiunii Române,

semnatarii acestui Apel,

îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice”, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale),

preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone,

ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acţiuni,

ne pronunţăm cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale,

solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept.

Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toţi locuitorii acestui pământ,

ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înţelepciune şi de patriotism,

ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României,

cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor româneşti, eveniment pe care poporul român l-a aşteptat, pentru care a suferit, a lucrat şi a luptat atâtea veacuri şi pe care l-a realizat cu atâtea jertfe.

Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească.

Aşa să ne judece viitorul!

Iniţiat de academicienii Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Păun
şi semnat de un mare număr de membri ai Academiei Române

8 februarie 2017
http://www.acad.ro/



„Iata dar opinia mea.”

5/02/2017

165 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale




FARFURIDI (emoţionat şi asudat): Atunci, iată ce zic eu, şi împreună cu mine (începe să se înece) trebuie să se (sic!) zică asemenea toţi aceia care nu vor să cază la extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic, da, ca să fie moderaţi… adică nu exageraţiuni!... Într-o chestiune politică… şi care, de la care atârnă viitorul, prezentul şi trecutul ţării… să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte… (se încurcă, asudă şi înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... da... pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii aţintiţi asupra noastră, dacă mă pot pronunţa astfel, care lovesc soţietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... şi... idei subversive... (asudă şi se rătăceşte din ce în ce) şi mă-nţelegi, mai în sfârşit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact… vreau să zic într-o privinţă poporul, naţiunea, România… (cu tărie) ţara în sfârşit… cu bun-simţ, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie şi să recunoască, de la care putem zice depandă… (se încurcă şi asudă mai tare) precum, - daţi-mi voie – (se şterge) precum la 21, daţi-mi voie (se şterge) la 48, la 34, la 54, la 64, 74 asemenea şi la 84 şi 94, şi eţetera, întru cât ne priveşte… pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se şterge, bea, iar se şterge şi suflă foarte greu, Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo şi aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete şi sâsâituri în grupul lui Caţavencu. Clopoţelul lui Trahanache de abia se mai aude. – După ce s-a mai oprit zgomotul, cu multă aprindere.) Daţi-mi voie! Termin îndată! Mai am doua vorbe de zis. (zgomotul tace). Iată dar opinia mea. (în supremă luptă cu oboseala care-l biruie.) Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele ... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis! (Aplauze în fund, sâsâituri în faţă…)

O SCRISOARE PIERDUTĂ
Comedie în patru acte
Autor Ion Luca Caragiale (1884)

Ion Luca Caragiale (1852 -1912) - dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. Membru post-mortem al Academiei Române.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1852.01.30+-+Ion+Luca+Caragiale

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Este vina noastra, a intelectualilor…”

3/02/2017

“Misiunea tuturor intelectualilor este să-i deschidă ochii românului moldovean la originea lui, cărui neam îi aparţine.
Nu este vina lui că se crede moldovean (în sensul de naţiune nu apartenenţă geografică) şi că limba, pe care o vorbeşte, este limba moldovenească.
Este vina noastră, a intelectualilor, că nu am ajuns la inima lui cu argumentele necesare, că l-am lăsat să cadă lejer pradă propagandei comuniste ieftine, să fie manipulat abil.
Nu a rămas fără urmări perioada de aproape 200 de ani de ocupaţie rusească (ţaristă şi mai apoi sovietică-stalinistă), scopul de bază al căreia a fost deznaţionalizarea populaţiei, modificarea etnică a populaţiei prin strămutarea unor mase de populaţie, crearea tuturor condiţiilor ca o parte din populaţie să-şi părăsească locurile natale de bună voie.”

ISTORIA INTEGRALĂ A BASARABIEI
Autor
Prof. Univ. Dr. Ing. Valeriu DULGHERU
Chişinău 2016

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

PS
http://www.agerpres.ro/externe/2017/02/02/dodon-vrea-sa-schimbe-drapelul-republicii-moldova-si-sa-instituie-ziua-statalitatii-la-2-februarie-12-56-36






“Regret ca nu m-am implicat mai mult…”

30/01/2017

“Regret că nu m-am implicat mai mult alături de adevăraţii
patrioţi de peste Prut, în nobila lor strădanie de a repara o eroare a
istoriei care dăinue ca o rană pe obrazul României. Curios, atât eu cât
şi domnul profesor V. Dulgheru reprezentăm ştiinţele inginereşti în
activitatea curentă, dar suntem pasionaţi de istorie, de adevărata istorie.”

Prefaţă
Doru Dumitru Palade
Prof. Univ. Dr. Ing., ex ministru, România

BASARABIE RĂSTIGNITĂ – Vol. XIII
Editura Tehnică – UTM; Chişinău 2017
Autor Prof. Univ. Dr. Ing. Valeriu Dulgheru

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Ing. Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara!”

28/01/2017
24 Ianuarie 2017

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Scrisoare deschisa

24/01/2017

SCRISOARE DESCHISĂ

Motto:

„Istoria ne ajută să cunoaştem trecutul,
să înţelegem prezentul şi
să credem în viitorul României.”

Academician Ioan Lupaş
(9 august 1880, Sălişte, comitatul Sibiu - 3 iulie 1967, Bucureşti)


Excelenţa Voastră, Domnule Igor Dodon,
Preşedintele Republicii Moldova

Aş dori, mulţumindu-i pentru onoarea acordată, în POSTFAŢA noii cărţi a Domnului Prof. Univ. Dr. Hab. Ing. Valeriu Dulgheru, “Basarabia răstignită – Volumul XIII”, să vă pun o foarte simplă întrebare:

SIMŢIŢI ROMÂNEŞTE?

Dacă răspunsul dumneavoastră va fi DA:

• Puteţi fi mândru că aparţineţi spaţiului spiritual românesc Carpato-Danubiano-Pontic;
• Puteţi fi mândru că aici s-a format Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, care a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic;
• Puteţi fi mândru că aici au trăit Geto-Dacii, pe Geţi, Herodot introducându-i în istorie prin următoarea menţiune: „geţii sunt cei mai bărbaţi şi mai drepţi dintre traci”;
• Puteţi fi mândru că Regatul Daciei a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: ţărmul Mării Negre şi Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică şi Morava - spre vest, Carpaţii Păduroşi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanţul Balcanilor) - spre sud. O inscripţie grecească din Dionysopolis (Balcic) îl descrie pe Burebista ca fiind: "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia";
• Puteţi fi mândru că Poporul Român s-a născut creştin; într-un spaţiu în care Sfântul Apostol Andrei, „Cel întâi chemat“, a propovăduit creştinismul, a fi român şi a fi creştin sunt expresii sinonime, creştinismul fiind un factor de unitate spirituală şi etnică a românilor;
• Puteţi fi mândru că Marele Voievod, Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calităţi de om de stat, diplomat şi conducător militar, ctitor a peste 40 de mănăstiri şi biserici atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. A.D. Xenopol, vorbind despre titulatura de „cel Mare", aminteşte naţionalitatea voievodului: „Unul singur din bogatul, preabogatul şirag de domni ai Ţărilor Române, poartă numele de Mare şi acesta este Ştefan...".
• Puteţi fi mândru că Mihai Voievod Viteazul devenea in 1600 „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, fiind numit de Papa Clement al VIII-lea, „cavaler al lui Hristos şi apărător al creştinătăţii“, fiind singurul domnitor român cântat în toţi Balcanii ca eliberator al Bizanţului;
• Puteţi fi mândru că Alexandru Ioan Cuza devenea la 24 Ianuarie 1859 primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România, că Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România şi formând statul român modern, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern.
• Puteţi fi mândru că în urma Războiului de Independenţă, la 9 Mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat Independenţa României. A doua zi, la 10 Mai, actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I.
• Puteţi fi mândru că la 27 Martie 1918, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei, ruptă din trupul Moldovei în 1812, la Patria Mamă, România, Declaraţia de Unire fiind semnată de Ion Inculeţ, Preşedintele Sfatului Ţării, de Pan Halippa, Vice-Preşedinte şi de Ion Buzdugan, Secretarul Sfatului Ţării;
• Puteţi fi mândru că la 1 Decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Rezoluţia Unirii e citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”
• Puteţi fi mândru că la 4 august 1919 armata română a intrat în Budapesta sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alţi generali ai armatei fiind Demetrescu, Holban, Traian Moşoiu şi locotenent-colonelul Ion Antonescu. A fost cucerită capitala, Budapesta, Béla Kun (iniţial Béla Cohen) demisionând şi regimul comunist fiind astfel înlăturat. Béla Kun a evitat capturarea fugind în după-amiaza zilei de 2 august la Viena cu un tren blindat împreună cu colaboratorii săi. Au fost arestaţi şi ţinuţi într-un lagăr până în iulie 1920 când a făcut obiectul unui schimb de prizonieri între Austria şi Rusia. Acuzat de legături cu troţkismul, Bela Kun împreună cu soţia, fiica şi ginerele au fost arestaţi în mai 1937 şi trimişi în GULAG. În 1989, guvernul sovietic a anunţat că Bela Kun a fost executat în GULAG la 29 august 1938.
• Puteţi fi mândru că Tratatul de Pace de la Paris de la 28 octombrie 1920, a recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România.
• Puteţi fi mândru că în noaptea de 21 – 22 iunie, la ora 24.00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică instaurată în aceste stravechi ţinuturi româneşti, în urma semnării pactului criminal Ribbentrop-Molotov. Mareşalul Ion Antonescu, conducătorul Statului Român s-a adresat Armatei, spunând:
„OSTAŞI, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre. […]
Să luptaţi pentru desrobirea fraţilor noştri, a Basarabiei şi Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieţii şi a căminurilor batjocorite de păgâni cotropitori.
Să luptaţi pentru a ne razbuna umilirea şi nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele şi Generalul Vostru. OSTAŞI, Izbanda va fi a noastră. La luptă. Cu Dumnezeu înainte!”
• Puteţi fi mândru că la 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice, a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, proclamând:
“REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
• Puteţi fi mândru că la 5 Decembrie 2013, Curtea Constituţională din Republica Moldova a decis că limba română şi cea moldovenească sunt identice. Astfel, limba romănă este limba de stat a Republicii Moldova, deoarece acesta este termenul precizat în Declaraţia de Independenţă a ţării;
• Şi nu în ultimul rând, având în vedere cele mai sus expuse, în întâmpinarea aniversării Centenarului Marii Uniri, ce va fi să fie la 1 Decembrie 2018, Domnule Preşedinte Igor Dodon puteţi, cu mândrie, dumneavoastră, împreună cu milioanele de Români din stânga Prutului, care nu au facut-o încă, cere CETĂŢENIA ROMÂNĂ şi REÎNTREGIREA ROMÂNIEI MARI, prin REUNIREA REPUBLICII MOLDOVA la PATRIA MAMĂ, ROMÂNIA.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Cu mulţumiri pentru consideraţia acordată,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

24 Ianuarie 2017



“La formation d'un Etat roumain independant serait aussi justifiee par l'interet europeen.”

22/01/2017

“La formation d'un État roumain indépendant serait aussi justifiée par l'intérêt européen.
L'étendue de cet État serait de plus de huit mille lieues carrées, sa population de six millions d'âmes, et il aurait pour frontières la mer Noire, le Dniester, les Karpachs et le Danube.
Cet État, si bien délimité, avec la richesse de son sol, les conditions économiques dans lesquelles il se trouve, avec des institutions sages, peut entretenir sur pied une armée de cent mille hommes, avec une réserve de cent mille, et avec des approvisionnements pour recevoir sur son territoire une armée alliée de deux cent mille soldats.
La constitution de cet État est d'une nécessité absolue si l'on veut que la solution de la question d'Orient ne soit pas éphémère; il faut, encore une fois, des barrières solides, infranchissables, dressées contre l'ambition moscovite, et les meilleures barrières seront des populations fortes et homogènes; les Roumains pourront alors puissamment aider à la cause de la civilisation, et ils feront dans l'avenir ce que faisaient leurs ancêtres lorsqu'ils marchaient à l'avant-garde de l'Europe contre les invasions asiatiques.
Si la constitution de cet État roumain doit être d'une grande utilité pour l'Europe, il sera pour la France la plus belle conquête qu'elle aura jamais faite en dehors de son territoire. L'armée de l'État roumain sera l'armée de la France en Orient. Les portes de la mer Noire et du Danube deviendront les entrepôts du commerce français et les chantiers de notre marine. Les produits bruts de ces riches pays alimenteront avantageusement les fabriques de la France, qui trouveront en retour un grand écoulement dans ces mêmes pays.
La Roumanie sera pour ainsi dire une colonie française.”

Appel au Congrès en faveur des Roumains
par Edmond Texier
Paris 1856

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18+-+Tratatul+de+Pace+de+la+Paris

Al dumneavoastra,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Fruntea sus! Din piroteala te desteapta.”

21/01/2017
215 ani de la naşterea lui Ion Heliade-Rădulescu



...
“O, nu! Un codru ce de veacuri stă-n picioare
Ca o strajă neclintită nu atât de lesne moare.
Fruntea sus! Din piroteală te deşteaptă. Vei trăi,
Căci menirea ta e mare! Să luptăm!” Aşa grăi.
El, stejarul-Eliade, către codrul-Românie,
Şi un freamăt lung străbate toată pacinica domnie.
Ca prin farmec toţi copacii îşi ridică cu mândrie
Fruntea, deşteptaţi ca dintr-un vis amarnic, şi sfâşie
Mohorâtul giulgiu în care lâncezeau înfăşuraţi
Şi-şi îmbracă iarăşi vestmântul înverzit...
...

LA STATUA LUI IOAN HELIADE RĂDULESCU
Autor ALEXANDRU VLAHUŢĂ
22 noiembrie 1881

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1802.01.06+-+1872.04.27+-+Ion+Heliade-R%C4%83dulescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Dati-ne voie la talharie…”

17/01/2017
165 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale

Jalba hoţilor din închisori

Daţi-ne drumul din puşcărie,
Daţi-ne posturi,
Cu bune rosturi,
Daţi-ne voie la tâlhărie,
C-a sta în lanţuri
Când alţii danţuri
Trag fără frică sus la putere,
Şi când ei fură
Fără măsură,
E anarhie!... însa... tăcere:
Ei au putere!...

Daţi-ne drumul, căci, cum se poate
Noi în catene,
Pe când în pene
Dânşii se umflă, şi peste gloate
Pun pungăşeală
Şi târnuială?...
Noi stăm la umbră pentru nimica
Şi... dânşii fură
Fără măsură
Şi, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica,
Nu e nimica!...

Daţi-ne drumul: e nedreptate
În puşcărie
Ca să ne ţie
Colegii noştri! Oh! ce păcate!...
A noastră şcoală
A rămas goală,
Căci toţi elevii au chilipire,
Au berechete,
Grase budgete...
Iar noi, acilea în amorţire
Stăm in lihnire!...

Daţi-ne drumul! fără zăbavă!
Daţi-ne posturi
Cu bune rosturi,
Daţi-ne totul: fiţi de ispravă!
La tâlhărie
Ţara să fie
Pe mâna noastră a tuturor,
Iar nu voi care
Aţi făcut stare
S-o smulgeţi singuri ca din topor!...
Daţi-ne drumul cu mare zor!...

Ion Luca Caragiale


Ion Luca Caragiale (1852 - 1912) - dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. Membru post-mortem al Academiei Române.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



In intampinarea Centenarului

16/01/2017

http://www.politics.hu/20141229/new-hungarians-through-dual-citizenship-scheme-to-number-1-million-by-2018-says-semjen/
December 29th, 2014

“Hungary is set to have one million new citizens through its dual citizenship scheme by the end of the current government’s mandate in 2018, Deputy Prime Minister Zsolt Semjen told MTI on Sunday.
The authorities have received 700,000 applications for Hungarian citizenship by the end of this year and 650,000 people have taken their oaths already, he said.
Semjen expressed “limited optimism” regarding cooperation with new Romanian head of state Klaus Iohannis. He said that Iohannis as a mayor of Sibiu (Nagyszeben) had not displayed much interest in the affairs of ethnic Hungarians, either.”

http://www.trtworld.com/europe/hungarys-jobbik-aim-success-2018-elections-2333
Jul 28, 2015

JOBBIK’s aims to return Hungary’s borders to pre-Trianon Treaty which was signed in 1920 between most of the Allies of World War I - The Entente Powers - and the Kingdom of Hungary.
Vona has also declared his aim to get autonomy for Szekely Land - a region home to around 500-600,000 ethnic Hungarians in Romania.

http://dailynewshungary.com/hungary-96-years-after-the-treaty-of-trianon/
Jun 4, 2016

“The 4th June means something entirely different for Hungarians than for any other nation, because, since the founding of the Hungarian Kingdom on the 25th December in 1000, the Carpathian Basin was home to the whole Hungarian population. The Kingdom lived through dozens of wars, through stormy centuries (as our anthem also speaks – tr.) until the Treaty, while being more or less undivided. Our country got involved in WWI as part of the Astro-Hungarian monarchy, and finally lost, so got into the hands of the winners thereafter. Well, there was no benevolence at the table when they showed the Treaty to the Hungarian delegation; they wanted to make an example of Hungary. They took the two-thirds of the Hungarian lands. Romania, for example, received a larger part (102.813 km2) than the whole Hungarian country was left with (92.952 km2).”

http://www.budapesttelegraph.com/news/907/historian_denies_rumor_on_%E2%80%9Cexpiry%E2%80%9D_of_treaty_of_trianon
Sunday Jan 15, 2017

It has been rumored in Hungary for years that the Trianon peace dictate was created for 100 years and that Hungary would get back its lost territories by 2020. A historian explains why that is a myth.


Deşteaptă-te române!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“S-o lasati asa, deschisa…”

13/01/2017

LEGĂMÂNT
(LUI MIHAI EMINESCU)

Ştiu: cândva, la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cărţii Sale.

Am s-ajung atunce, poate,
La mijlocul ei aproape.
Ci să nu închideţi cartea
Ca pe recile-mi pleoape.

S-o lăsaţi aşa, deschisă,
Că băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a reuşit nici tata.

Iar de n-au s-auză dânşii
Al străvechii slove bucium,
Aşezaţi-mi-o ca pernă
Cu toţi codrii ei în zbucium.

GRIGORE VIERU

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca…”

7/01/2017
“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părinţească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ni era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată: “Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea”, şi vremea se îndrepta după râsul meu... “

AMINTIRI DIN COPILĂRIE
Convorbiri literare, 1 aprilie 1881
ION CREANGĂ

La Mulţi Ani, celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



„...pentru edificarea unei scoli romanesti in Istria”.

4/01/2017
Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877, Braşov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi academician român de origine aromână.



“Andrei Glavina a încercat să facă şi pe Jeiăneni să ceară o şcoală românească, căutând să intereseze şi Bucureştii pentru o intervenţie oficială în favoarea acestei idei. Reproduc aici, fără schimbări, două pasagii din scrisorile pe care le scria din Jeiăni, în 1904, profesorului său A. Viciu, la Blaj:
“Acum am scris şi în România, unde tac amicii mei ca şi morţi, ceea ce e destul de trist. Aici nu e vorba de un om, ci e vorba de soarta alor mei, de Rumerii din Istria.
Cu toată libertatea mi-am luat permisiune de a le ţinea o frumoasă vorbire, arătându-le în ce stare se află în privinţa şcolii şi a limbei, după aceea le-am arătat şi demonstrat căt e de periculos elementul slav pentru ei, în sfârşit, când am fost gata, m’au aplaudat şi au zis că-s gata de a subscrie toţi sătenii suplica, pentru a căpăta şcoala în limba ce o vorbesc ei... Acum ar fi bine de a publica d-voastră un articol în o gazetă din România liberă, ca să se înfiinţeze un comitet, care îndată să plece la faţa locului împreună cu mine şi să facem suplica de mai sus zisă... E dureros la noi că Românii mai bucuros merg pe la Abazzia, Veneţia, Nizza, Karlsbad, decât a face excursiuni pe la confraţii lor din Istria”. (18 iulie 1904).
“Oamenii sunt foarte emoţionaţi, buni, sunt gata de a subscrie suplica pentru a căpăta permisiunea dela Guvern pentru edificarea unei şcoli româneşti în Istria. Eu cred că dacă cu finea lui Septemvre o să-mi succeadă de a merge în România de a ţinea o şedinţă în folosul Românilor din Istrie, atunci de bună samă că o să succeadă opera aceasta bine. Dar dacă lucrul o să rămâie încă 2 – 3 ani, atunci Croaţii o să-şi bage şi în Zeiăni nasul; atunci de bună seamă că n’ar fi mai mult folos de a încerca a reînvia simţemântul românesc între ei”. (30 August 1904. Cf. şi articolul lui Andrei Glavina publicat în “Unirea” XIV în No. 9, din 27 Februarie 1904).”

STUDII ISTROROMÂNE
SEXTIL PUŞCARIU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
CULTURA NAŢIONALĂ, BUCUREŞTI 1926

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1877.01.04+-+1948.05.05+-+Sextil+Puscariu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“In burta lor sunt numai minciuni.”

27/12/2016
Pe-ăştia-i ştiu eu din 1916, din Moldova.
Ni i-au dat de ajutor, contra nemţilor.
Şi ei au fugit. Beai cu ei la masă, mâncai,
Şi până la poartă te-mpuşcau.
În burta lor sunt numai minciuni.
Ei ţi-arată laptele albu şi zic că e negru.
Şi tu trebuie să zici ca ei.
Vor să-ţi ia tot.
Să te îmbraci c-o rubaşcă,
De tine şi de cămaşă şi de haină
C-un nasture roşu la umăr. Şi rubăşti de-alea-ntunecate
Ca pământul, parca-ai fi şobolan.
Să-ntinzi gamela pe care-o porţi
La şold, să-ţi dea nişte linte, acolo pe câmp,
Stând şi-n soare, că taie toţi pomii, stejarii, toţi perii, toţi
Mărăcinii, nu mai e pic de umbră,
Ca să poată băga ei tractorul.
Ciorba zic ei că e de linte,
Dar nu se ştie de ce-o fi şi aia.

- Uidu-hu'n tur pe mama voastră! - făcea Marin al lui Pătru,
Ajuns aici cu explicaţia situaţiei.
Mama voastră de bolşevnici.
Eu, să mi-i scoată cineva pe-o gaură, câte unul câte unul,
Şi-i omor c-o furcă de fier şi c-o măciucă.
Să-i prijon în furcă şi să le sparg capul.
O mie pe zi i-aş achita. Da, da!
I-as trage şi-n ţeapă. Aş brănişti zile-ntregi la ţepuşe
Şi i-aş trage-n ţeapă.

Să vedeţi ce ne-aşteaptă, făcea el.
Să vedeţi ce ne-aşteaptă.
Că şi lucrurile bune ies rele.
Cercelaru, preşedintele reformei agrare
La noi în comună!
Cine e Cercelaru?
A dat pământul pe saci de grâu, pe săpunuri
Şi pe femei tinere.
Nici pomeneală de-ai săraci şi de-ai de-au luptat pe front.
Ivana şef de post! El şi cu Butoi!
Ciupag şi cu unul de albăstreşte ca mănătarca ţigănească.

De necaz, al lui Pătru s-a-nsurat pe la 50 de ani,
A făcut un copil cu Ioana şi-a murit tuşind, din cauza igrasiei.
Că n-a mai putut să-şi termine casa, din cauza vremurilor.
A stat în ea udă şi spartă,
Furios pe situaţie.

Marin a lui Pătru
Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Avem datoria sa reconstruim ceea ce am pierdut”

23/12/2016

“Avem datoria să reconstruim ceeace am pierdut.
Aceasta n’o putem face decât prin jertfă, prin jertfă din partea dvs., prin jertfă din partea mea, prin jertfa tuturor. Deci jertfă vă cer pentru reclădirea ţării.”

Cuvântarea d-lui General Ion Antonescu, la serbarea Pomului de Crăciun
Cuvântul, 25.12.1940

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

In întâmpinarea naşterii Domnului, vă doresc un Crăciun Fericit şi un An Nou cu Pace, Sănătate şi Prosperitate,

Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“cestiunea tolerantei religiose in Romania”

21/12/2016


„Mesagiulu Domnescu, prin care s’a deschisu la 3 Ianuariu 1868 sesiunea Parlamentului Românu; furtunosele desbateri, urmate în acestă privinţă atâtu în Cameră, precum şi în Senatu; în fine, Adresa ambeloru Adunări Legislative în respunsu la Discursulu Tronului; atinseră tote şi fiă-care pe rându, mai multu seu mai pucinu, mai pe scurtu seu mai pe largu, cestiunea toleranţei religiose în România, anume din puntulu de vedere istoricu.
Suntemu datori a reproduce aci mai ânteiu de tote înseşi cuvintele Suveranului, cari au servitu apoi dreptu basă şi dreptu stofă pentru lupta parlamentariă, dată în momentulu intermediaru dintre citirea Mesagiului şi votarea Adresei:

“Vinu acum la uă cestiune, ce în dilele din urmă a devenitu forte delicată: cestiunea Israeliţiloru. Cu acestă ocasiune repetu declaraţiunea, ce în mai multe rânduri a făcut guvernulu meu.
Dacă naţiunea română în alte timpuri nu s-a abătutu de la principiele de umanitate şi de toleranţă religiosă, ea nu va începe astă-di, în alu XIX-lea secolu, suptu domnirea mea, a viola aceste sânte principie...”

D. deputatu Apostolianu, ale căruia opiniuni politice sunt forte rare-ori ale nostre, a atinsu totuşi dreptu la ănimă acestu puntu de vedere, făcându în Cameră, cu ocasiunea desbaterii proiectului de Adresă, următorea luminosă observaţiune:

“In tratatele nostre cu Înalta Poartă este stipulatu anume, că nici unu musulmanu să nu se potă stabili în ţeră şi nici uă giamiă să nu se potă înfiinţa pe pământulu nostru, şi totuşi eu nu credu, că străbunii noştri, cându au stipulatu acesta, au fost mişcaţi de simţimentulu religiosu, ci de acela alu conservării naţionale.”

Prin urmare, scrierea nostră o se ţinteze a îmbrăcişa, în sensulu celu mai vastu, istoria întregă a toleranţei religiose în România, petrecându într’uă revistă complectă atitudinea străbună, atâtu de dincolo precum şi de dincoce de Milcovu, în privinţa tuturoru confesiuniloru fără deosebire: protestanţi, catolici, armeni, mahometani, ebrei, şi chiaru eretici eşiţi din sinulu ortodoxiei.””

ISTORIA TOLERANŢEI RELIGIOSE ÎN ROMÂNIA
DE
BOGDAN PETRICEICU-HAJDEU
BUCURESCI
TIPOGRAFIA LUCRĂTORILOR ASOCIAŢI
1868

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1838.02.26+-+1907.08.25+-+Bogdan+Petriceicu+Hasdeu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Fiti cat de modesti pentru persoana Dvs., nu fiti modesti pentru poporul pe care il reprezentati.”

20/12/2016

“De aceea îngăduiţi-mi să cred că nu pot găsi un cuvânt mai potrivit de încheiere la această prelegere inaugurală decât acela pe care îl rostea un factor de mare răspundere, sunt acum aproape 21 de ani, după războiul de întregire, în primul Parlament al României Mari:
“Cea mai bună definiţiune, spunea atunci Ion I. C. Brătianu, a ceea ce însemnează o naţiune este aceea a conştiinţei morale. O naţiune este o conştiinţă naţională; cât valorează una, atât însemnează cealaltă. Conştiinţa a ceea ce eşti şi hotărârea fermă de a fi este puterea cea dintâi a unui popor.”
Consiliul suprem, cu hotărârile sale, este o instituţie vremelnică. Peste el, pe deasupra lor, stă interesul superior şi permanent al popoarelor civilizate, care vrea în aceste ţinuturi ale lumii să se desvolte un Stat puternic, puternic prin constituirea sa internă, puternic mai presus de toate prin conştiinţa care o are despre înalta lui misiune…
În lupta de azi între cele două concepţiuni, ale Consiliului suprem şi a noastră, noi avem pentru noi ideea cea mare, avem astfel pentru noi siguranţa triumfului în viitor…
Sunteţi, domnilor toţi, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate să fie mândru de trecutul său…
Fiţi cât de modeşti pentru persoana Dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi.
Aveţi conştiinţa că, cu numărul lui şi cu situaţia în care a fost pus, nu e popor care să fi putut să îndeplinească un rol mai nobil, un rol mai rodnic decât l-a îndeplinit neamul nostru...
Daţi-vă seama cu toţii că trăim zilele învierii şi să zicem cu toţii împreună: Sus inimile!””

IDEEA NAŢIONALĂ LA UNGURI ŞI LA ROMÂNI
LECŢIE DE DESCHIDERE LA CURSUL DE ISTORIE UNIVERSALĂ

11 Noiembrie 1940

CUVINTE CĂTRE ROMÂNI
ZECE CONFERINŢE ŞI PRELEGERI

GHEORGHE I. BRĂTIANU

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1898.02.03+-+1953.04.23+-+Gheorghe+I.+Br%C4%83tianu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



15 decembrie

16/12/2016
“La 15 decembrie 1938, regele decretase naşterea “Frontului Renaşterii Naţionale”, partid unic ce avea să ia locul sistemului multipartit românesc. Toţi funcţionarii de stat îi deveneau automat membri (reglementare din 5 ianuarie 1939), iar ocuparea unei funcţii publice era condiţionată de această calitate. F.R.N., replică pe care voia regele s-o dea Gărzii de Fier, se slujea în realitate de ideile acesteia: urmărea crearea Omului Nou, care avea să transforme România într-o ţară sănătoasă şi frumoasă “ca soarele sfânt de pe cer”. F.R.N. semăna perfect cu Partidul Comunist Român, unic şi desăvârşit, ce avea să-l înlocuiască după război.
Aceste cuvinte ale unui ziarist de stânga, ce a plătit cu viaţa sub ocupaţia sovietică faptul că a avut o limbă prea lungă, li se aplică amândurora:
“În contra a tot ce se întâmplă în lume, a ceea ce ne aşteaptă, a ceea ce ne pândeşte, nu există decât un singur remediu: Frontul Renaşterii Naţionale. Suntem ameninţaţi de unguri sau de bulgari? Frontul Renaşterii Naţionale. Viaţa se scumpeşte, nu mai sunt lemne de foc, sifilisul se agravează, mizeria sporeşte, soldaţii noştri n-au încălţări, n-au ce să îmbrace, n-au provizii, n-au arme, n-au muniţii pe adevăratele fronturi? Ce contează? Trăiască Frontul Renaşterii Naţionale! Şi mai mult decât acele hapuri universale de care ne aducem aminte cu veselie, Frontul Renaşterii Naţionale are răspuns la orice, îndeplineşte şi vindecă totul. Nu-i lipseşte nimic. El îşi are funcţionarii şi trompeţii săi, gărzile şi fanfarele sale. La radio, se pot auzi în fiecare zi comunicate grave ca acesta: Comitetul Frontului Renaşterii Naţionale, la chemarea secretarului general al Frontului Renaşterii Naţionale, a hotărât convocarea Gărzilor Frontului Renaşterii Naţionale, ca împreună cu preşedintele Frontului Renaşterii Naţionale şi în numele imnului Frontului Renaşterii Naţionale, să-l lingă cu toţii-n cur pe suveranul Frontului Renaşterii Naţionale” (N.D. Cocea, în Savu, 167).”

MIRCEA ELIADE
Autor Ioan Petru Culianu
Editura POLIROM, Bucureşti 2004

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1950.01.05+-+1991.05.21+-+Ioan+Petru+Culianu

Al dumneavoastră,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



„A nutrit oare vreodata Eliade admiratie fata de Codreanu?"

13/12/2016
Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, Chicago)
Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950, Iaşi - d. 21 mai 1991, Chicago)



„A nutrit oare vreodată Eliade admiraţie faţă de Codreanu?
A fost probabil impresionat de misticismul lui sincer, care-l făcea însă inapt pentru politică. Interesul său trebuie să fi avut ceva profesional şi detaşat. In orice caz, Codreanu nu i-a fost lui Eliade prieten în sensul în care i-au fost Haig Acterian, Mircea Mărculescu, Iosif Hechter şi chiar Lucian Blaga, pe care l-a cunoscut la 30 de ani şi care, după toate socotelile, aparţinea unei alte “generaţii” (Blaga, care a rămas ăntotdeauna un democrat, era deopotrivă interesat peste măsură să asculte ce spunea Codreanu despre români şi poezia populară, în timp ce marele lingvist Sexstil Puşcariu stenografia conversaţiile lor). Pentru un intelectual, fenomenul Codreanu era unic şi fascinant. “În pofida a tot ceea ce prietenii şi duşmanii mei au putut pretinde în această privinţă”, avea să se confeseze Eliade, “niciodată n-am resimţit vreo vocaţie mistică” (Mémoire I, 357).””

Cum devii ce nu eşti
MIRCEA ELIADE
Autor Ioan Petru Culianu
Editura POLIROM, Bucureşti 2004

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1950.01.05+-+1991.05.21+-+Ioan+Petru+Culianu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Meteorologii europeni avertizeaza"

10/12/2016

“Meteorologii europeni avertizează: Iarna 2016-2017 va fi cea mai friguroasă din ultimul secol.

… mase de aer arctic vor ajunge deasupra Europei, iar soarele va fi văzut rareori în timpul iernii care urmează.”

Este vremea Generalilor!?

5 Martie 2014 - http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/05/premierul-canadian-ocuparea-crimeii-de-catre-rusia-o-situatie-nemaiintalnita-de-la-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-09-42-45

21 Septembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2015/09/21/ucraina-infiinteaza-o-brigada-pentru-apararea-bucovinei-de-romania-tass--17-04-17

27 Octombrie 2015 - http://www.agerpres.ro/politica/2015/10/27/ionita-mae-conduita-agresiva-a-rusiei-a-condus-la-deteriorarea-fara-precedent-a-securitatii-in-zona-marii-negre-15-56-47

28 Octombrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2015/10/28/premierul-sarb-ar-putea-semna-un-acord-militar-fara-precedent-cu-rusia-presa--12-45-17

28 Noiembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/social/2015/11/28/harghita-aproximativ-500-de-maghiari-la-un-miting-pentru-autonomie-la-miercurea-ciuc-o-petitie-va-fi-trimisa-guvernului-ciolos-17-21-04

1 Decembrie 2015 - http://adevarul.ro/news/eveniment/diicot-atentat-terorist-dejucat-covasna-1_565d9bf47d919ed50ec7d32e/index.html?ref=yfp

3 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2015/12/03/ue-ingrijorata-de-conflictele-nerezolvate-din-transnistria-nagorno-karabah-si-georgia-mogherini--16-53-43

3 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2015/12/03/viktor-orban-ungaria-este-ingrijorata-de-situatia-drepturilor-minoritatii-maghiare-din-romania-13-07-19

3 Decembrie 2015 - Serbian president likens Russia to "mother"
http://www.b92.net/eng/news/politics.php?yyyy=2015&mm=12&dd=03&nav_id=96254

7 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2015/12/07/joe-biden-rusia-trebuie-sa-respecte-acordurile-de-pace-si-sa-restituie-ucrainei-peninsula-crimeea-19-02-27

8 Decembrie 2015 - Hungarian Foreign Minister Peter Szijjarto says his country's relations with Serbia are "exceptionally good"
http://www.b92.net/eng/news/region.php?yyyy=2015&mm=12&dd=08&nav_id=96301

10 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/externe/2015/12/10/harta-romaniei-mari-rupta-in-parlamentul-de-la-chisinau-de-un-deputat-socialist-12-29-50

11 Decembrie 2015 - http://www.agerpres.ro/social/2015/12/11/harghita-cj-a-votat-steagul-secuiesc-ca-steag-al-judetului-nu-exista-niciun-simbol-care-sa-i-reprezinte-pe-romani-18-15-36

16 Decembrie 2016 - http://www.gandul.info/stiri/rusia-avertizeaza-romania-sistemele-antiracheta-nu-vor-putea-rezista-unui-atac-intens-14922084

26 Decembrie 2016 - http://www.gandul.info/international/rusia-se-pregateste-pentru-un-nou-razboi-putin-lucreaza-la-renasterea-fortei-militare-rusesti-14931830?ref=yfp

15 Februarie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/02/15/desant-de-puscasi-marini-ucraineni-in-insula-serpilor-ucraina-se-teme-de-o-complicare-a-situatiei-presa--12-02-22?ref=yfp

31 Martie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/03/31/reprezentantul-permanent-al-rusiei-la-nato-posibila-aderare-a-ucrainei-si-georgiei-la-alianta-ar-face-sa-explodeze-situatia-07-47-14

28 august 2016 - http://www.hotnews.ro/stiri-international-21252305-ambasadorul-sua-chisinau-republica-moldova-nu-este-romania-trebuie-ramana-stat-suveran-independent.htm

2 Septembrie 2016 - https://www.realitatea.net/putin-daca-se-pune-in-calcul-suveranitatea-rusiei-dupa-al-doilea-razboi-romania-e-pe-lista_1977648.html?utm_source=Cub-Homepage&utm_medium=Clicks&utm_campaign=trkweb

7 Septembrie 2016 - http://www.businessmagazin.ro/actualitate/putin-a-luat-in-vizor-transilvania-anuntul-ingrijorator-facut-de-presedintele-rus-15667818?ref=yfp

8 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/09/08/tiraspol-sevciuc-a-semnat-un-decret-de-aplicare-a-referendumului-din-2006-in-care-transnistrenii-au-votat-aderarea-la-federatia-rusa-15-16-02

9 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/09/09/presedintele-ceh-afirma-ca-peninsula-crimeea-apartine-rusiei-21-19-56

9 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/09/09/vladimir-putin-a-dispus-elaborarea-unui-nou-program-de-reinarmare-a-rusiei-17-13-16

12 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/politica/2016/09/12/motoc-contextul-de-securitate-mai-complicat-decat-oricand-dupa-1989-12-41-11

13 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/09/13/sofia-intalnire-a-premierilor-bulgar-ungar-si-sarb-23-27-49

15 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/09/15/urmatoarea-tinta-a-lui-putin-the-wall-street-journal--03-33-44

27 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/politica/2016/09/27/mae-mesajul-asumat-de-ambasada-rusiei-o-viziune-proprie-asupra-unor-capitole-din-istoria-relatiilor-bilaterale-18-17-45

28 Septembrie 2016 - http://www.nasul.tv/rusia-avertizeaza-occidentul-controlam-in-totalitate-bazinul-marii-negre/

30 Septembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/politica/2016/09/30/anatolie-salaru-e-nevoie-ca-situatia-din-transnistria-sa-fie-readusa-pe-ordinea-de-zi-a-marilor-cancelarii-18-44-37

3 octombrie 2016 - http://adevarul.ro/news/eveniment/cum-finanteaza-moscova-organizatia-revizionista-maghiara64-comitate-1_57f28a4e5ab6550cb83aca03/index.html

25 Octombrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/10/25/alegeri-in-republica-moldova-crimeea-este-teritoriu-al-federatiei-ruse-afirma-dodon-14-20-25

2 Noiembrie 2016 - http://foreignpolicy.com/2016/11/02/vladimir-of-arabia-putin-russia-middle-east/?utm_source=Sailthru&utm_medium=email&utm_campaign=New%20Campaign&utm_term=%2AEditors%20Picks

15 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/11/15/schimbarea-politica-din-republica-moldova-si-bulgaria-un-esec-pentru-ue-le-monde--19-25-41

21 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/politica/2016/11/21/presedintele-iohannis-a-promulgat-legea-privind-industria-nationala-de-aparare-18-45-41

21 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/11/21/putin-rusia-va-raspunde-prin-contramasuri-la-extinderea-nato-13-28-21

21 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/11/21/rusia-isi-consolideaza-apararea-aerospatiala-ca-raspuns-la-scutul-antiracheta-american-din-europa-oficial-rus--12-50-45

25 Noiembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/11/25/presedintele-ales-al-republicii-moldova-igor-dodon-eu-nu-am-fost-niciodata-anti-roman-ci-anti-unionist-22-28-59

30 Noiembrie 2016 - http://www.gandul.info/stiri/este-romania-o-tinta-pentru-rusia-ministrul-apararii-climatul-de-securitate-s-a-deteriorat-in-ultimii-ani-16010534

6 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/06/republica-moldova-timofti-a-inaintat-parlamentului-proiectul-de-lege-privind-deschiderea-unui-birou-de-legatura-al-nato-la-chisinau-15-44-56

6 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/06/zsolt-semjen-vicepremierul-ungariei-am-lasat-de-la-noi-in-relatia-cu-romanii-dar-acum-suntem-pusi-la-zid-10-43-05

7 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/07/jens-stoltenberg-nato-constata-o-prezenta-crescanda-a-rusiei-in-balcanii-de-vest-15-12-49

7 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/07/republica-moldova-problema-transnistreana-va-fi-rezolvata-cand-armata-rusa-va-pleca-din-stanga-nistrului-salaru--11-53-19

8 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/08/germania-serviciul-de-informatii-interne-avertizeaza-in-legatura-cu-intensificarea-propagandei-si-atacurilor-cibernetice-ale-rusiei-14-39-13

8 Decembrie 2016 - http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/08/noul-sistem-antiaerian-s-400-a-intrat-in-serviciu-la-granita-de-nord-vest-a-rusiei-10-53-50

Al dumneavoastră,
Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29



„Sunt roman prin vocatie”.

4/12/2016
Petre Ţuţea (n. 6 octombrie 1902 - d. 3 decembrie 1991)



“Am fost acuzaţi, noi ăştia de dreapta, că exagerăm puterea naţiunii. Toate popoarele fac aşa. Nemţii se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri şi jumătate. Fiecare crede că neamul lui e buricul pământului.

Românismul a însemnat, pentru generaţia noastră, să fim noi înşine. Că a fi la stânga înseamnă a fi în pom. Fiecare popor vrea să fie el însuşi. Şi am vrut şi noi, ăştia de dreapta, să fim români.

Sunt român şi ca român, mă socot buricul pământului. Că dacă n-aş fi român, n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocaţie. Tot ce gândesc devine românesc”.

322 DE VORBE MEMORABILE ALE LUI PETRE ŢUŢEA
Editura HUMANITAS
Bucureşti 2009

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Filozofia&optiune2=1902.10.06+-++1991.12.03+-+Petre+Tutea

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni





“Rog Marita Adunare Nationala sa primeasca urmatoarea HOTARARE:"

29/11/2016

“Rog Mărita Adunare Naţională să primească următoarea
HOTĂRÂRE:

1. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă în deosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.”

PROPUNEREA UNIRII LA ALBA-IULIA
(1 Decemvrie 1918)

Vasile Goldiş

DISCURSURI
ROSTITE ÎN PREJMA UNIRII
ŞI LA ASOCIAŢIUNEA CULTURALĂ “ASTRA”
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI 1928

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“CUVINTE CATRE ROMANI”

27/11/2016

“Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre şi Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre”.

GHEORGHE I. BRĂTIANU
CUVINTE CĂTRE ROMÂNI
ZECE CONFERINŢE ŞI PRELEGERI
GEOPOLITICA, FACTOR EDUCATIV ŞI NAŢIONAL
BUCUREŞTI 1942

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1898.02.03+-+1953.04.23+-+Gheorghe+I.+Br%C4%83tianu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“…Hotinul, Benderul, Chilia, Izmailul, Akermanul si alte multe orase de negot.”

25/11/2016
„Cu mila lui Dumnezeu
NOI ALEXANDRU I
Împărat şi singur oblăduitor a toată Rusia
Facem de obşte cunoscut:

Războiul prelungit cinci ani între Împărăţia Rusească şi Poarta Otomană, acum mulţămită fie celui Prea Înnalt, s’a isprăvit cu norocire: pacea s’a încheiat, Tractatul dat pe lângă aceasta s’a iscălit între generalul nostru de infanterie Prinţul Golenişcev-Cutuzov şi Vizirul turcesc Ahmet Paşa, în Bucureşti la 16 Mai acestui an 1812; şi s’a făcut formal schimbul ratificaţiilor date asupra lui de Noi şi de Sultanul turcesc Mahomet al doilea.
Desele biruinţe căştigate prin vitejia oştirilor noastre, şi dorinţa noastră chiar în mijlocul biruinţelor şi dobândirilor prin arme, neprivind niciodată la dărăpănarea şi subjugarea Porţii, în sfârşit au atins într’însa duhul de bătaie şi a înduplecat’o la dorita linişte.
Această dăruită nouă dela Dumnezeu pace a adus Împăraţiei Ruseşti însemnate foloase, băgând în hotarele ei o faţă de pământ roditor, a cărui întindere (periferia) dela Akerman până la gura Prutului ce curge nouă verste dela Iaşi şi de la gura acestui râu până la hotarul Austriei şi de acolo la vale pe Nistru, alcătuieşte o câtăţime mai ca la o mie de verste, în care se află cetăţile cele vestite, adică: Hotinul, Benderul, Chilia, Izmailul, Akermanul şi alte multe oraşe de negoţ.
Aceste atât de mari foloase dăruite patriei noastre prin această îmbucurătoare pace, aduc inimei noastre negrăită mulţumire.
Să dăm dar, iubiţilor noştri supuşi credincioşi, mulţămită Prea Inaltului Dumnezeu şi să înălţăm din adâncul sufletelor noastre rugăciuni firebinţi, ca şi totdeauna să păzească şi să proslăvească cu blagoslovenia şi îndurarea sa pe binecredincioasa sa fiică Rusia.
În Sânt Petersburg 1812, August 5.
ALEXANDRU”

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1812+-+Tratatul+de+la+Bucure%C5%9Fti

Al dumneavoastră,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni




'39

21/11/2016
“L’ACCORD EST FAIT!”
“Entre l’Allemagne est la Russie.
Il a été signé cette nuit a Moscou!
En voici les principaux points:
Le sort de la Pologne
1. Le gouvernement du Reich et l’U.R.S.S. annoncent avoir réglé définitivement les questions qui découlent de “la dissolution de l’Etat polonais”.
L’offensive de paix
2. Les deux gouvernements entreprendront des efforts communs – le cas échéant avec d’autres puissances – pour mettre fin à l’état de guerre entre l’Allemagne d’une part, la France et l’Angleterre d’autre part.
3. Si ces efforts échouaient les deux gouvernements prétendraient que l’Angleterre et la France sont responsables de la continuation de la guerre.
Dans ce cas, ils se consulteraient réciproquement sur les mesures à prendre.”

Paris–soir
Samedi, 30 Septembre 1939

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939.08.23+-+Pactul+Ribbentrop-Molotov

Al dumneavoastra,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Operatiile aritmetice in logica marilor puteri

12/11/2016

Împărţirea şi reîmpărţirea
(sferelor de influenţă)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1812+-+Tratatul+de+la+Bucure%C5%9Fti

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



"...pentru REINTREGIREA NEAMULUI ROMANESC."

8/11/2016
"În 1961, militantul unionist basarabean Gherman Pântea era, (pentru a câta oară?), arestat şi închis la penitenciarul din Craiova.
Coincidenţă: în acelaşi an 1961, eram contactat de Alexandru Şoltoianu, la Leningrad.
Cerea SINCRONIZAREA ACŢIUNILOR PATRIOTICE ALE STUDENŢILOR BASARABENI ŞI NORD-BUCOVINENI.
"Toată viaţa îi voi urmări pe trădători. Voi submina imperiul sovietic. Voi torpila mecanismul de rusificare al PCUS. Voi lupta pentru izgonirea ocupanţilor, pentru REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC".
Acesta era mesajul-jurământ al lui Sandu".

CUVÂNT ÎNAINTE
Prof. Univ. Dr. Mircea Druc

GHERMAN PÂNTEA, între mit şi realitate
Ion Constantin
Editura BIBLIOTECA BUCUREŞTILOR, Bucureşti - 2010

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gherman_P%C3%A2ntea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_%C8%98oltoianu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1894.05.13+%E2%80%93+1968.02.01+-+Gherman+P%C3%A2ntea

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



"Sculati, mai frati, din somnul vostru..."

29/10/2016


Sculaţi, măi fraţi, din somnul vostru –
Din întunericul cumplit...
Ori nu vedeţi că viaţa-i ostrov?
Ori voi pe veci aţi adormit?
Străini, orfani, utaţi de mume,
Uitaţi şi chiar de Dumnezeu,
Noi am rămas un basm în lume,
Ca rarităţile-n muzeu...
La ochi o lume ne luară,
Cât am rămas de-ntunecaţi!
Şi veneticii strigă-n ţară,
Ca să le fim noi slugi şi-argaţi!
Şi spun c-ar fi mai bine încă,
Când am fi toţi noi – boi la plug
Şi la pietriş s-arăm adânc,
Şi zi, şi noapte puşi la jug,
Şi să ne poată, ca pe-o turmă
De vite, ca pe o cărare –
Mâna, cu harapnicul din urmă
Pe spate a ne măsura
Şi a ne jupi, şi a ne tunde,
Şi a ne mulge, ca pe oi.
De-ar fi, de nu – de muls de unde –
Ar stoarce sângele din noi
Şi a ne da, în loc de pâine,
Nişte gunoi mucegăit...
Şi-a te ucide ca pe-un câine,
Când n-ai fi-nstare de slujit!...
Sărmanilor, ah! cum o viaţă
Voi aţi dormit de lume duşi!
Ori n-aveţi sânge-n vine – viaţă?
Ori v-au orbit stăpânii ruşi?!
Sculaţi, mai fraţi, din somnul vostru,
Ieşiţi din chin, de la năcaz,
Ori nu vedeţi că viaţa-i ostrov –
Şi-n viaţă e mai slobod azi?
Destul! Deşteaptă-te, române,
Destul un veac întreg de somn!
Nu vezi că ziua ta de mâine
Te cheamă iar să fii tu domn?!
Ce-a fost, va trece tot ca fumul...
Ori nu eşti viţă de român?
La venetic arată-i drumul
Şi fii în Ţara ta stăpân!

DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
Autor Ion BUZDUGAN

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1887.03.09+-+1967.01.29+-+Ion+Buzdugan

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Buzdugan

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



"... un rare exemple de patriotisme roumain."

24/10/2016
Antim Ivireanul
n. circa 1640 - 1650, Iviria (Georgia) — d. 1716, asasinat în Rumelia


„Parmi tous les prélats qui ont occupé le siège métropolitaine de Valachie, il n’en est aucun qui se recommande à la postérité par des mérites aussi divers que le moine Anthime.
Sa science, ses goûts artistiques, sa passion pour les livres souffiraient pour le mettre hors de pair; mai il a de plus donné, lui étranger, venu du fond de la Géorgie, un rare exemple de patriotisme roumain.”

NOTICE
BIOGRAPHIQUE ET BIBLIOGRAPHIOQUE
SUR
L’IMPRIMEUR ANTHIME D'IVIR, METROPOLITAINE DE VALACHIE

PAR
EMILE PICOT

VIENNE, SEPTEMBRE 1886

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1650+-+1716+-+Antim+Ivireanul

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Romania neintregita

28/09/2016
Care a fost preţul Independenţei României, sau al Intregirii României, sau al Reîntregirii României, încă neîntregite?
Nepreţuit, căci viaţa străbunilor, bunilor şi a părinţilor noştri este nepreţuită.

România neîntregită nu înseamnă doar o hartă decupată după bunul plac al unora, ci şi un Tezaur naţional neîntregit.

Iată că a sosit momentul să acţionăm pentru reîntregirea României!
Preţul nu va fi niciodată prea mare. Inaintaşii ne-au dovedit-o.

Altfel, cineva, într-o zi ne va spune: România nu este România! România nu este a ta! Brancuşi nu este al tău!

Cineva ne-a spus: Romania este Grădina Maicii Domnului!

Şi noi vom spune în curând: România este Cuminţenia Pământului!

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi

https://www.brancusiealmeu.ro/

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Succes SINGRO 2016! Craiova, 7 - 9 Septembrie 2016

6/09/2016
Au fost Nicolae Vasilescu Karpen, Traian Vuia, Gogu Constantinescu, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, Elie Carafoli, Ion Grosu, Nicolae Donici, doar cativa dintre inginerii romani de prestigiu pe arena stiintei si tehnologiei mondiale.
Ingineri romani de geniu intr-o competie universala, pe care nu o data au castigat-o, ridicandu-se la propriu si la figurat deasupra celorlalti competitori.

Si, de ce nu, deasupra tuturor s-a ridicat Constantin Brancusi, despre care am putea spune ca a remodelat inginereste miscarea si sunetul.

Oameni de stiinta, promotori ai culturii stiintei, romani de geniu ai secolului XX.
“Istoria ne ajuta sa cunoastem trecutul, sa intelegem prezentul si sa credem in viitorul Romaniei”, spunea Academicianul Ioan Lupas.

Iata-ne azi, in secolul XXI, in fata unor noi provocari complexe.
Stafeta trebuie sa zboare mai departe.

Si impreuna vom reusi sa construim Romania inteligenta, impreuna, inginerii Romanie din Oltenia, Muntenia, Transilvania, Moldova, Basarabia, Bucovina, sau de oriunde ne-am afla cu Romania in suflet.

Succes SIMPOZIONULUI ŞTIINŢIFIC AL INGINERILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI, SINGRO 2016, organizat de AGIR - Asociaţia Generală a Inginerilor din România şi Universitatea din Craiova, în zilele de 7 – 9 septembrie.

Ing. Valentin-Nicolae Bercă
Presedinte CT 345 – ITS-SMART CITY - ASRO
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

Programul SINGRO 2016 FINAL, click aici:
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=UNIVERSITAS&optiune2=Craiova



31 August - Ziua Limbii Romane (Limba doinelor de aur)

28/08/2016


Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.

Cânt a Patriei fiinţă
Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.

Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.

În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Limba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.

Limba Noastră cea Română - Grigore Vieru

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14+-+2009.01.18+-+Grigore+Vieru

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



31 August - Ziua Limbii Romane (Sunt, Esti)

27/08/2016
N-au murit la Plevna în zadar
străbunii din legende şi din poveşti,
o dovedesc prea clar
cuvintele: Sunt, Eşti.

N-au murit în zadar
părinţii părinţilor noştri la Mărăşeşti,
o dovedeşte prea clar
vorba care-o zic azi: Sunt, Eşti.

În Tatra n-au murit în zadar
părinţii noştrii cei tineri, cereşti.
Iată-ne, rostim cu mândrie şi clar:
Sunt, Eşti.


N-au murit în zadar

Din volumul de versuri
Un pământ numit România (1969)

Nichita Stănescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1933.03.31+-+Nichita+Stanescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



31 August - Ziua Limbii Romane (1)

25/08/2016

1.1. „De mai multe ori s-au făcut referiri la Tatăl nostru al lui Georg Stiernhielm. Acest Tatăl nostru apare sub titlul “Walachica (lingua)” ca ultimul dintr-o serie de versiuni romanice din Tatăl nostru la sfărşitul prefeţei lui Stiernhielm “De linguarum origine”, în ediţia şi traducerea sa din Ulfilas, Stockholm, 1671.

2.2.1 Textul românesc al Tatălui nostru pe care îl citează Stiernhielm sună după cum urmează:
“Paerinthele nostrum cela ce esti en cheri.
Svintzas caese numele teu.
Vie enpe-/retziae ta.
Facaese voe ta, cum en tzer, ase si pre paementu.
Paene noastre tza/saetzioace, dae noaae astezi.
Si lase noaae datorii le noastre, cum si noi laesaem/ datornitzilor nostri.
Si nu dutze prenoi la ispitire: tze ne mentueste prenoi de/ viclianul.
Amin.”

3.0. Însuşi faptul că acest Tatăl nostru românesc a apărut într-o lucrare atât de importantă a unui om cu prestigiul lui Stiernhielm conferă acestui text o importanţă cu totul aparte. Dar el este important şi din motive interne, atât ca text românesc publicat în străinătate, cât şi datorită contextului în care este prezentat de Stiernhielm.
3.1 In primul rând, acesta este primul text al unui Tatăl nostru românesc bine cunoscut şi prezentat drept romanic dintre cele apărute în Europa occidentală. Primul Tatăl nostru românesc apărut în afara României, şi anume cel al lui Luca Stroici, a rămas total necunoscut în Occident.
...
3.3. In al doilea rând, textul lui Stiernhielm este relativ corect faţă de celelalte versiuni româneşti ale Tatălui nostru publicate în străinătate. După câte constat, este chiar cea mai corectă dintre toate versiunile româneşti ale Tatălui nostru apărute până la 1817, inclusiv în străinătate.
3.3.1 În al treilea rând – şi acesta este lucrul cel mai important – acest text figurează la Stiernhielm ca exemplu de limbă romanică de sine stătătoare. Cele şapte “linguae novae” care au luat fiinţă din latină sunt, după Stiernhielm: Italica, Hispanica, Gallica, Rhaetica, “Sardica”, “Sardica vulgaris” şi Walachica, adică italiana, spaniola, franceza, retoromana, catalana, sarda şi româna.”

STIERNHIELM, LIMBA ROMÂNĂ ŞI CIUDATUL DESTIN AL UNUI TATĂL NOSTRU, UN CAPITOL DIN ISTORIA CUNOAŞTERII (ŞI NECUNOAŞTERII) ROMÂNIEI ÎN EUROPA OCCIDENTALĂ

Din volumul
LIMBA ROMÂNĂ ÎN FAŢA OCCIDENTULUI
Editura DACIA, CLUJ-NAPOCA, 1994

Autor Eugenio Coşeriu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1921.07.21+-+2002.09.07+-+Eugen+Co%C5%9Feriu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Co%C8%99eriu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Hotararea noastra trebuie sa fie ferma si nestramutata”

16/08/2016
140 de ani de la naşterea istoricului şi militantului unionist bucovinean, Ion I. Nistor



“Astăzi, când din puterile contractante dela 1775, Austria s’a prăbuşit sub sarcina păcatelor şi crimelor sale seculare, noi, urmaşii băştinaşilor acestei ţări, ajunşi stăpâni deplini asupra hotărârilor noastre, declarăm actul de cesiune dela 1775 nul şi neavenit şi hotărâm realipirea Ţării Bucovinei la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă.
Hotărârea noastră trebuie să fie fermă şi nestrămutată, fiindcă timp de 144 de ani Austria s’a folosit de toate mijloacele pentru a ne desfiinţa ca neam, bătându-şi joc de drepturile noastre inalienabile asupra acestei frumoase şi binecuvântate ţări. Ea a nesocotit continuu drepturile limbii noastre, a pus piedică în desvoltarea noastră culturală şi s’a folosit de avutul nostru pentru scopurile sale şi împotriva intereselor noastre cele mai vitale.
Toţi, câţi simţeau româneşte în Bucovina, erau prigoniţi şi urgisiţi. Pentru afirmarea vieţii naţionale româneşti nu era loc în hotarele Bucovinei. Oamenii cei mai de seamă ai ţării erau siliţi să-şi părăsească vetrele, pentru a putea trăi şi simţi ca Români. Pe moşiile fondului bisericesc s’au adus colonişti străini, în vreme ce băştinaşii români erau siliţi să emigreze din Bucovina. În timpul războiului mondial, regimul austriac a recurs la cele mai detestabile mijloace pentru a ne distruge. De altfel în vara anului 1917 Austria renunţase ea însăşi la drepturile ei asupra Bucovinei, obligându-se printr’un tratat secret austro-ucrainean, denunţat lumii de “Kölnische Zeitung”, s-o unească cu Galiţia Orientală într’o provincie autonomă a Republicii Populare Ucrainene. La 8 februarie 1918 cancelarul Czernin, semnând tratatul de pace de la Brest-Litowsk, primi, în schimbul cesiunei Bucovinei, un milion de puduri de grâu pentru hrana populaţiei înfometate a Vienei. Dar noi, ca şi înaintaşii noştri din 1775, protestăm sus şi tare în faţa lumii contra acestui târg ruşinos pe socoteala patriei noastre bucovinene. Ca urmaşi ai arcaşilor moldoveni, luptători pentru apărarea moşiei strămoşeşti şi păstrători ai vechilor sale tradiţiuni istorice şi culturale, noi cerem cu hotărâre reîntoarcerea necondiţionată la sânul Patriei-Mame, România. Pătruns de aceste sentimente, declar în numele membrilor Consiliului Naţional Român, că votăm moţiunea pentru Unire, propusă de domnul preşedinte.”

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
ION I. NISTOR
EDITURA “BUCOVINA” – I. E. TOROUŢIU
BUCUREŞTI, 1940

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor

Ion I. Nistor (n. 4/17 august 1876, Bivolărie, Vicovu de Sus, districtul Rădăuţi - d. 11 noiembrie 1962, Bucureşti) a fost un istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de laCernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. Profesor la Universităţile dinViena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al lucrărilor publice, al muncii şi, în final, al cultelor şi artelor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Nistor


Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



"Astazi ne este dat noua sa intregim opera lor"

12/08/2016

„Români!
Războiul, care de doi ani a încins tot mai strâns hotarele noastre, a zdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru, el a adus ziua aşteptată de veacuri de contiinţă naţională, ziua unirii lui. După veacuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze statul român prin Unirea Principatelor, prin Războiul Independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor.
De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul cel de veci.
În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le da dreptul ca, într-o Românie întregită şi liberă de la Tisa până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiilor gintei noastre. Români!
Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.
Cu Dumnezeu înainte!”

Proclamaţia către ţară
Regele Ferdinand I
15 august 1916

GENERALII ÎNTREGIRII

ALEVRA, Nicolae - General de brigadă
ANASTASIADE, Constantin - General de brigadă
ANASTASIU, Alexandru - General de brigadă
ANASTASIU, Ioan - General de brigadă
ANGELESCU, Paul - General de corp de armata
ARGHIRESCU, Nicolae - General de brigadă
ASLAN, Mihail - General de divizie
AVERESCU, Alexandru – Mareşal
...

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



„...la acea Manastire din Deal, a Sfantului Nicolae din Vii, langa Targoviste…”

8/08/2016

“Capul fu salvat însă de frământarea în ţerna anonimă. Mihai avusese în fraţii Buzeşti credincioşi siguri şi mândri auxiliari. Moşiile lor cele multe li se pot ierta, dacă prin rodul şi prin omul lor ei au putut fi factorii acestei mari sforţări a trecutului nostru. Radu, Stroe, Preda erau prea mari şi prea tari, prea bogaţi şi prea vestiţi ca să aibă nevoie de răsplata sau de favoarea Domnului pe care ei pretindeau să-l îndrepte în politica lui. Credinţa lor s-a păstrat însă şi după moartea aceluia lângă care luptaseră pentru ţară şi cinste. Radu, cu soţia sa, furară ţeasta Viteazului şi - curăţind osul, pentru care el s-a păstrat aşa bine – o strecurară cu cheltuială de bani şi primejdie personală, ei singuri sau printr-un om al lor, până la acea Mănăstire din Deal, a Sfântului Nicolae din Vii, lângă Târgovişte, unde era necropola acestui neam.
Aici, fără serviciu solemn, o coborâră’n pământ supt o piatră, care, după obiceiul timpului, fu croită tocmai după mărimea celor cuprinse supt dânsa. O inscripţie fu săpată pe dânsa şi lucru ciudat, pe când inscripţiile pentru Domni se făceau pe atunci în slavoneşte, aceasta e redactată într’o clară şi frumoasă limbă românească, parcă s’ar fi voit a i se da un sens naţional şi popular. Oricum, în ea, alături de nelipsita notă de pietate, este şi alta, atunci când se spune că “l-au ucis Nemţii în câmpia Turdei ”. Este şi acesta un strigăt către dreptate, către răsplătire şi pedeapsă pe care Mihai însuşi îl scosese înnaintea Împăratului la Praga.
Amintirea celui oprit astfel în calea drepăţilor sale n’a perit. Ea nu poate peri. Nu toţi morţii sunt morţi, cu numai aceia a căror faptă a fost ispăşită aici pe pământ.”

SOARTA RĂMĂŞIŢELOR LUI MIHAI VITEAZUL,
Idei dintr’o conferinţă ţinută la Iaşi,
şi
DISCURSUL
Rostit la Mănăstirea Dealului în numele Academiei Române şi
a Ligei Culturale cu prilejul aducerii capului lui Mihai Viteazul

de
Nicolae Iorga
Bucureşti, Tipografia „Cultura Neamului Românesc”, 1920

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558+-+1601.08.09+-+Mihai+Viteazul

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“…nu moare-un popor, vandut de misei pe parale.”

8/07/2016

10 Iulie 1466 – Mănăstirea Putna – 550 de ani de zidire a credinţei-n istorie




Se lasă un abur de dor peste munţi,
Se-aude o lină cântare,
Pe albe zăpezi trec călugări cărunţi
Şi ochii lor ard de credinţă sub frunţi
La Putna lui Ştefan cel Mare.

Alunec încet peste dalele reci,
Mă-nec într-o rugă amară,
Dar duhu-i ce nu are moarte în veci,
Şi nici poticnire prin capete seci,
Mă-ntreabă ce este în ţară.

Se zbate-ntrebarea pe-arzânde făclii,
Mă reazem de cripta-mpărată,
Mă reazem cu-o lume de suflete vii,
Şi spun cu durerea iubirii dintâi
Că ţara nu e ca odată.

Că zimbru-i gonit din blazonul divin,
Şi trage prin mirişte carul,
Că fraţii de-o mamă aparte se ţin
Şi sângele lor declarant e străin,
Fiindcă e altul hotarul.

Că după ce neamul a fost răzleţit,
Şi limba o alta se face,
Ei bine, dar verbul nu-i chip de robit,
Că-atunci împotrivă lui Domnu-ai pornit,
Că-n verb însuşi spiritual zace.

Spun toate acestea tăcând încordat
Şi sfinţii-i privesc cu mirare,
Şi-n astă tăcere, măreţ, sacadat,
Se-aude prin seară cum clopote bat
La Putna lui Ştefan cel Mare.

Prelung bat, şi aspru, şi tânguitor,
Se varsă pe deal şi pe vale
Şi-aşa ţi se pare, prin sunetul lor,
Că Ştefan vesteşte: nu moare-un popor,
Vândut de mişei pe parale.

Popor ce de veacuri s-a statornicit
Pe munţii, pe văile aceste,
De ce a fost dus, ridicat, nimicit
Cu nodul la gură şi laţul la gât? –
Din simpla pricină că este.

Popor de păstori, de plugari, de năieri
Va fi pe aice şi mâine,
Că cine-a trecut prin atâtea-ncercări,
De drag pentru ţară, găsi-va puteri
Să mănânce doar apă şi pâine.

Bat clopote tare, de vuie-n Cuvânt
Neînduplecată-ntrebare:
Sunt două popoare cu acelaşi cuvânt?
Un singur popor e cu-acelaşi mormânt –
La Putna lui Ştefan cel Mare!

La Putna
Leonida Lari

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Moldovei+%C5%9Fi+Bucovinei

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni





„Unde fugim de-acasa?”

2/07/2016

“M-a apucat un dor de frunze, în suflet şi peste tot, că nu mai pot. Hai să căutăm una, că e vânt şi că e ceaţă. Care-o găseşte primul o să aibă noroc în viaţă.”

Căutăm o frunză/Unde fugim de-acasă?
Marin Sorescu
Editura Tineretului, Bucureşti 1966

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Lacurile

Mereu pe fugă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Iubim Basarabia

28/06/2016
Ultima notă sovietică – Moscova, 28 iunie 1940

1.In decurs de 4 zile, începând de la orele 14, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.
2.Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei.
3.In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă.



“Iubim Basarabia, pentru că suntem fiii ei.
O iubim pentru ca e pământ românesc.
Îi iubim pământul, fiindcă am crescu din vlaga lui şi ne-am jucat în ţărâna mănoaselor lui câmpii. Îi iubim livezile de pomi, fiindcă am crescut la umbra lor şi am gustat cu nesaţ din roadele lor. Îi iubim văile, fiindcă ne-am întărit plămânii cu aerul lor răcoros. Îi iubim dealurile, fiindcă din înălţimea lor i-am privit şi admirat întinsul necuprins de ochiul omenesc, prelungirea vechilor Carpaţi. Îi iubim mormintele, fiindcă în ele zac osemintele părinţilor noştri, zdrobite de robia stalinistă şi brejnevistă şi tot în ele sălăşluiesc moaştele eroilor dezrobitori. Îi iubim satele cu liniştea lor patriarhală, fiindcă în ele am înţeles rostul vieţii şi al lumii. Îi iubim bisericuţele îngrijite şi împodobite, fiindcă într-una din ele am fost primiţi din braţele bunicuţelor de ne-am încreştinat şi tot într-una dintre ele dorim să ne despărţim de lume.
Mai presus de toate iubim pe fratele basarabean, înrobit de străini, dar neînstrăinat, bătut de cnut, dar nedoborât la pământ, ispitit să se vândă, dar rămas falnic ca stejarul la hotarul de răsărit. Îl iubim pe fratele basarabean, fiindcă-i os din oasele străbunilor noştri şi sânge din sângele nostru. Îl iubim, fiindcă a băut din cupa suferinţei, în scurgerea vremurilor, mai mult decât mintea omenească poate pricepe şi simţurile nu pot cuprinde. Îl iubim, fiindcă îşi iubeşte pământul, casa, limba, străbunii şi pe cei de-o credinţă şi de-un sânge cu el. Îl iubim, fiindcă niciodată n-am poposit în casa lui fără să ne aşeze în capul mesei şi să ne ospăteze din roadele muncii. Îl iubim, fiindcă iubeşte pământul şi-l munceşte fără ca să ştie ce-i odihna şi uneori chiar hrana îndestulată.”

Iubim Basarabia
Au murit cu gândul şi dorul de Basarabia
Autor Preot Vasile Ţepordei

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



„Toti vorbesc despre binele poporului"

25/06/2016
„Toţi vorbesc despre binele poporului şi în numele lui parc’ar lucra, dar când fac legi, când înfăptuesc treburi pentru popor, dorinţele poporului adesea nu se iau în seamă.
Se răstignesc toţi pentru libertate, când fac propagandă electorală, dar când ajung la putere, vocea legitimă a poporului care i-a ales nu se ia în considerare, lumea se înăduşă.
Cel mai viu exemplu îl prezintă teroarea comunistă de pe Nistru.
Toţi doresc să fie conducătorii poporului, fără ca să aibă ştiinţele necesare, ei neavând nici o experienţă de vieaţă, - nu mai zic de lucrările de stat.“

Cuvântare rostită de slujba de “Passii”
de
I.P.S. Mitropolit Gurie al Basarabiei
In Catedrala din Chişinău
1933

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1877.01.01+-+1943.11.14+-+Gurie+Grosu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



GENERALII REINTREGIRII

22/06/2016
În urmă cu 75 de ani, în noaptea de 21-22 iunie 1941, Mareșalul Ion Antonescu, a dat istoricul ordin: "OSTAŞI, VĂ ORDON TRECEŢI PRUTUL !"



GENERALII REÎNTREGIRII

Antonescu Ion - n. 2.06.1882, Piteşti - Executat pe 1.06.1946, Închisoarea Jilava;

Arbore Ioan - n. 23.02.1892, Cucuteni, Iaşi – d. 25.12.1954, Închisoarea Văcăreşti;

Băldescu Radu - n. 16.10.1888, Mihăileştii de Sus, Olt – d. 2.12.1953, Inchisoarea Jilava;

Carlaonţ Ion – n. 19.10.1885, Miculeşti, Mehedinţi (Gorj) – d. 6.02.1952, Inchisoarea Aiud;

Cihoski Henri – n. 2.10.1872, Tecuci – d. 18.05.1950, Închisoarea Sighet;

Ciupercă Nicolae – n. 20.04.1882, Râmnicu Sărat – d. 25.05.1950, Închisoarea Văcăreşti;

Cornicioiu Grigore – n. 20.10.1883, Târgu Jiu – d. 16.09.1952, Închisoarea Văcăreşti;

Dobre Gheorghe – n. 2.09.1885, Olteniţa – d. 26.03.1959, Inchisoarea Râmnicu Sărat;

Eftimiu Constantin – n. 29.06.1893, Bucureşti – d. 19.09.1950, Inchisoarea Aiud;

Georgescu Grigore – n. 20.06.1886, Craiova – d. 27.04.1952, Inchisoarea Sighet;

Glatz Alexandru – n. 14.04.1882, Craiova – d. 7.02.1953, Inchisoarea Sighet;

Iacobici Iosif – n. 8.12.1884, Alba Iulia – d. 11.03.1952, Inchisoarea Aiud;

Ilasievici Constantin – n. 1881, Dorohoi – d. 1955, Inchisoarea Vacaresti;

Ioanitiu Alexandru – n. 1890 – d. 17.09.1941, Baden, Ucraina;

Iordăchescu Constantin – n. 1.04.1893, Rovinari, Gorj – d. 18.11.1950, Inchisoarea Jilava;

Korne Radu – n. 23.12.1895, Bucureşti – d. 28.04.1949, Închisoarea Văcăreşti;

Leoveanu Emanoil – n. 16.04.1887, Craiova, Dolj – d. 26.05.1959, Inchisoarea Făgăraş;

Liteanu Gheorghe Stefan – n. 1888 - 17.02.1959, Inchisoarea Făgăras;

Macici Nicolae – n. 7.11.1886, Craiova - 15.06.1950, Inchisoarea Aiud;

Măinescu Vasile – n. 1891 – d. 13.05.1953, Inchisoarea Vacaresti;

Mardari Socrat – n. 11.11.1894, Huşi – d. 9.02.1954, Inchisoarea Aiud;

Negrei Gabriel – n. 1.07.1872, Mogoşeşti, Iaşi – d. 29.09.1951, Inchisoarea Aiud;

Negulescu Ion – n. 1.04.1887, Turnu Măgurele – d. 1.04.1949, Închisoarea Jilava;

Nicolici Alexandru – n. 19.02.1892, Bucureşti – d. 20.01.1953, Colonia de muncă Poarta Albă;

Păiş Nicolae - n. 11.07.1887, Bucureşti – d. 16.09.1952, Inchisoarea Sighet;

Pălăngeanu Emil – n. 31.01.1891, Adjud, Vrancea – d. 4.02.1953, Capul Midia;

Pantazi Constantin – n. 26.08.1888, Călăraşi – d. 23.01.1958, Inchisoarea Râmnicu Sărat;

Pascu Vasile – n. 6.12.1890, Ghelengic, Caliacra - d. 6.08.1960, Inchisoarea Gherla;

Petrovicescu Constantin – n. 22.10.1883, Târgu Jiu – d. 8.09.1949, Inchisoarea Aiud;

Racoviţă Ioan Mihail – n. 7.03.1889, Bucureşti – d. 28.06.1954, Inchisoarea Sighet;

Rosetti Radu – n. 20.03.1877, Căiuţi, Bacău – d. 2.06.1949, Închisoarea Văcăreşti;

Rozin Gheorghe – n. 27.07.1888, Fălticeni – d. 10.01.1961, Închisoarea Văcăreşti;

Samsonovici Nicolae – n. 7.08.1877, Ştefăneşti, Dorohoi – d. 15.10.1950, Inchisoarea Sighet;

Sichitiu Ion – n. 19.01.1878, Rugi, Gorj – d. 20.04.1952, Inchisoarea Aiud;

Sion Ioan – n. 28.09.1890, Piteşti – d. 24.11.1942 Stalingrad;

Stavrescu Gheorghe – n. 8.03.1888, Brăila – d. 10.01.1951, Inchisoarea Aiud;

Stoenescu Scarlat Nicolae – n. 21.02.1890, Craiova – d. 2.03.1959, Culmea, Constanţa;

Tătărăscu Alexandru – n. 16.06.1888, Craiova – d. 20.06.1951, Inchisoarea Sighet;

Tobescu Constantin – n. 28.01.1893 – d. 2.12.1951, Inchisoarea Tîrgu Ocna;

Topor Ioan – n. 1.12.1885, Tudor Vladimirescu, Brăila - 22.06.1950, Inchisoarea Aiud;

Vasiliu Constantin-Piky – n. 16.05.1882, Focşani – Executat pe 1.06.1946, Inchisoarea Jilava;

Voicu Mihail – n. 2.02.1890, Hărculeşti, Râmnicu-Sărat – d. 17.08.1961, Inchisoarea Gherla;

Voiculescu Constantin – n. 23.02.1890, Tămădău, Călăraşi – d. 17.09.1955, Inchisoarea Gherla

... lista nefiind exhaustivă.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

Dumnezeu să-i odihnească-n pace,

Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni




Uniti pentru Victorie! Hai Romania!

19/06/2016
EURO 2016

Deşteaptă-te Române! Pe-al nostru steag e scris Unire!

Uniţi pentru Victorie!
Hai Romania!

Valentin Bercă



Doina

14/06/2016

De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul - frate cu românul -
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă -
Sărac în ţară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorile!

Doina
Mihai Eminescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“…pot sa spun ca i-am vazut de aproape pe Ion Inculet (din Rezeni), Pantelimon Halippa, Gherman Pintea...”

8/06/2016

“Preferam compania oamenilor mari celei a copiilor şi aşa auzeam multe poveşti de pe vremea ocupaţiei ruseşti, despre cei plecaţi în armată de peste douazeci de ani şi care nu se mai întorseseră, despre ocupaţia cazacilor şi fărădelegile săvârşite.
Un lucru bun, pe care îl aşteptam doar eu, era să mă cheme Moşu’ (Ionică Pelivan, mare luptător pentru Unire) ca să asist, dintr-un colţ, la întâlnirile de la el. Veneau oameni în vârstă, care discutau despre Unirea din 1918, cu succesele şi greşelile făcute, făceau planuri pentru după sfârşitul războiului şi evocau în fiecare adunare câte un fost camarad dispărut. Mătuşa dezaproba aceste “toane de bătrâni” şi mă lăsa pe mine să-i servesc cu dulceaţă şi cafea. Eu urmăream cu mare plăcere discuţiile lor şi aşa pot să spun că i-am văzut de aproape pe Ion Inculeţ (din Rezeni), Pantelimon Halippa, Gherman Pintea.
De obicei participa şi comandantul militar al “Ţinutului Nistru” (aşa era atunci împărţirea administrativă), generalul Olimpiu Stavrat.
Nu-mi dădeam seama, dar aşa a început să se împletească viaţa mea cu politica.
Zilele de alegeri şi Campania premergătoare erau zile de spaimă, când n-aveam voie să ieşim din casă şi satul răsuna de glasuri, certuri, bătăi. Văd şi astăzi ziarul pe care ni l-a adus unchiul Grigore, a cărui poză, din profil, era pe prima pagină şi mama le spunea sătenilor să-i voteze pe “georgişti” (partidul lui George Brătianu), căci unchiul candida pentru aceştia.
Şi-am terminat clasa a patra şi a venit vremea să plec la liceu (Gimnaziul de azi).”

FAMILIA NANDRIŞ – VOL. 8
GHEORGHE ŞI VASILE NANDRIŞ - AGRONOMII FAMILIEI NANDRIŞ DIN MAHALA
Olimpia Nandriş Iliescu
Editura GRAPH, Reşiţa 2016

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1904+-+1984+-+ANI%C5%A2A+NANDRI%C5%9E-CUDLA

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Simpozionul Stiintific al Inginerilor Romani de Pretutindeni - SINGRO 2016

2/06/2016
Bun gasit,

Asociația Generală a Inginerilor din România AGIR organizează, o dată la doi ani, Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO, cadru profesional de colaborare între inginerii și specialiștii români de pretutindeni, în scopul identificării unor soluții pentru problemele cu care se confruntă societatea contemporană.
SINGRO 2016 este organizat în colaborare cu Universitatea din Craiova - Facultatea de Inginerie Electrică, în contextul sărbătoririi a 65 de ani de învăţământ superior electrotehnic la Craiova.
Obiectivul Simpozionului SINGRO 2016: conturarea unor idei utile primăriilor în conceperea unui oraș inteligent.
Persoanele interesate pot participa la SINGRO 2016, în perioada 8-9 septembrie, cu lucrări în Plen sau pe Secțiuni.
Precizez că lucrarea poate prezenta soluții întâlnite de participanți în orașele în care locuiesc și care ar putea fi aplicate și în orașele din România.
Pentru dvs., sau unii dintre colegii dv. este o bună ocazie de a revedea Craiova.
Lucrările prezentate în cadrul simpozionului şi validate spre publicare de către Comitetul ştiinţific, vor constitui cuprinsul unui număr al Buletinul AGIR, publicaţie listată BDI, care va fi pus la dispoziţia participanţilor ulterior manifestării.
Opțional, pentru inginerii și specialiștii români din afara României, se va organiza o sesiune online.
De asemenea, va rugam sa distribuiti acest mesaj persoanelor potential interesate.
Informatii suplimentare pot fi obtinute accesand http://www.agir.ro/stiri/singro-2016-simpozionul-stiintific-al-inginerilor-romani-de-pretutindeni_471.html precum si din documentul atasat.

Cu multumiri,
Prof.dr.ing.Gheorghe Manolea
Presedinte Sucursala AGIR Dolj
Membru corespondent Academia de Stiinte Tehnice din Romania ASTR
Telefon 0744771432
Fax 0251534880
Adresa corespondenta :Str.Rașinari,nr.30,cod poștal 200 361 , Craiova
Alte detalii pe blogul http://gheorghe.manolea.ro

Cu respect,
Ing. Valentin-Nicolae Bercă
Preşedintele CT 345 – ITS/SMART CITY - ASRO

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=UNIVERSITAS&optiune2=Craiova



„Metodic, hotarat, inflexibil, el si-a tesut planurile cu incapatanare... “

30/05/2016

1 iunie 1946, Valea Piersicilor, Închisoarea Jilava

Execuţia Mareşalului Ion Antonescu şi a colaboratorilor săi apropiaţi: Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Mihai Antonescu, Generalul Constantin Z. Vasiliu şi guvernatorul Transnistriei (1941 – 1944) Gheorghe Alexianu, în urma condamnării de către Tribunalul Poporului din Bucureşti.

„Ion Antonescu era militar, nu un simplu executant, ci un strălucit ofiţer de stat major. Metodic, hotărât, inflexibil, el şi-a ţesut planurile cu încăpăţânare, a acţionat pe etape şi obiective, după regulile de fier ale artei de comandament.
Atunci când a preluat puterea a considerat că destinul i-a încredinţat o misiune titanică de salvare şi restaurare a statului. Scopul său suprem fiind renaşterea României Mari, metoda utilizată a fost forţa. Intr-o primă urgenţă trebuia să pună ordine în nucleul de stat ce supravieţuise dezastrului din vara anului 1940.
Şi a pus-o prin combaterea fermă a camarilei regale, politicienilor şi funcţionarilor corupţi, atrăgându-şi ura complicilor lor; atunci când Legiunea, asociată la putere din motive de oportunitate, la 14 septembrie 1940, se va manifesta violent împotriva sa, nu va ezita s-o reducă la tăcere cu armele. Legiunea va fi eliminată din viaţa publică a României, partidele ţinute sub control strict, economia coordonată cu atenţie – frontul intern va fi asigurat, frontul extern – alianţa cu prima putere a Europei, Germania – va completa sistemul de asigurare a existenţei statului român.
După consolidarea acestor piloni de rezistenţă (intern şi extern), generalul va socoti că este posibilă “reconquista”, ştergerea umilinţelor trecutului; şi sorţii istoriei au vrut ca refacerea României Mari să înceapă cu Basarabia şi Bucovina de Nord, exact ca în anii 1918 – 1919 şi ca omul ce lucrase neobosit în acea epocă, să conducă naţiunea şi oştirea pe un drum cunoscut. În alte împrejurări internaţionale, însă, cu alţi aliaţi, parţial chiar împotriva foştilor prieteni.
Din nefericire, acest om era aproape singur, căci Mareşalul Constantin Prezan, Mareşalul Alexandru Averescu, I. I. C. Brătianu, Take Ionescu, Regele Ferdinand – spadele şi minţile luminate ale neamului, trecuseră de mult în nefiinţă. Ion Antonescu va prelua povara ce-o purtaseră şi ei şi este posibil să se fi considerat ca un ultim salvator al statului, legat de foştii săi superiori şi colaboratori printr-un nerostit jurământ al cavalerilor românismului.
Chiar dacă afirmaţia poate fi taxată drept romanţioasă, vorbele şi faptele lui Ion Antonescu ni-l descriu ca ultimul lider modern format în spiritul generaţiei paşoptiste.”

MAREŞALUL ION ANTONESCU
AM FĂCUT RĂZBOIUL SFÂNT ÎMPOTRIVA BOLŞEVISMULUI
Autori
Comandor Dr. Jipa Rotaru, Lt. Colonel Dr. Octavian Burcin, Maior Vladimir Zodian
Editura COGITO, Oradea 1994

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



RADIO VILLALBA 107.4 FM

27/05/2016

Bun gasit,

Nu ratați emisiunea de duminică, 29 mai 2016, 16:30-17:30,
un mozaic al vocilor românilor din Canada, Franța, Italia, Marea Britanie, Suedia şi, evident, Spania, pe care le-am ascultat împreună la emisiunea săptămânală în limba română de la Radio Collado Villalba, de-a lungul a mai bine de 3 ani!
Postul de Radio Collado Villalba a adunat gândurile, speranțele, visurile, trăirile, emoțiile, durerile, bucuriile, împlinirile românilor de pretutindeni și le-a transmis tuturor celor care ne-au ascultat și care, sperăm, au surâs la auzul unei replici, unei păreri, unui sfat, unui șlagăr.
Emisiunea jubiliară prezintă, de fapt, un tablou al diversității românilor care au ales să trăiască în afara țării, al frumuseții și duioșiei lor.
Intervine, cu sensibilitatea cunoscută, maestrul Ion Crețeanu.

La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!!!

Dana Oprica
Collado Villalba, Spania
RADIO VILLALBA 107.4 FM

http://radiovillalbasomostodos.blogspot.ro/p/blog-page.html
Programa Progenitores

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



“Ani de liceu, Cu prietenii pe viata..."

19/05/2016
“Ani de liceu,
Cu prietenii pe viaţă,
Scumpii ani de liceu
Ţi-i vei aminti mereu…”

Versuri din cântecul “Ani de liceu”;
“Liceenii”, film 1986, regia Nicolae Corjos


20 mai 1826 – 20 mai 2016
Tinereţe fără bătrâneţe Colegiului Naţional Carol I, Craiova

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=LYCEUM&optiune2=Craiova+-+Colegiul+National+Carol+I


Cu profund respect profesorilor noştri, cei care ne-au învăţat mai mult decât carte,
Salutări colegilor noştri, în amintirea celor făcute şi nefăcute,

Familia Bercă
- Valentin, Promoţia 1975 – Liceul Nicolae Bălcescu,
- Indiana, Promoţia 1976 – Liceul Nicolae Bălcescu,
- Vlad, Promotia 2001 – Colegiul National Carol I şi
- Horia, Promoţia 2003 - Colegiul National Carol I.



“Mai mult decat valoarea materiala a acestei Fundatiuni, menirea ei spirituala…”

17/05/2016

„Fundaţiunea Gozsdu înainte de războiu devenise una dintre cele mai mari fundaţiuni de drept privat din fosta Monarhie Austro-Ungară. Inflaţiunea postbelică i-a depreciat în mare parte valorile mobiliare; cu toate acestea averea rămasă, constând în deosebi din valori imobiliare (un corp de 8 mari clădiri în centrul Budapestei) formează şi astăzi o masă destul de considerabilă. După bilanţul din primăvara anului 1918 averea se urcase la aproximativ 1 miliard Lei în valuta de azi.
Mai mult decât valoarea materială a acestei Fundaţiuni, menirea ei spirituală şi imensul capital moral acumulat timp de peste o jumătate de veac, impunea Mitropoliei Transilvane obligaţia să facă din partea sa tot ce i-a stat în putinţă spre a salva cu orice preţ darul bunului credincios Emanuil Gozsdu şi din criza internă şi din cea rezultată pe urma războiului mondial.
A trecut deci Fundaţiunea Gozsdu prin amândouă crizele amintite şi nu mai poate fi departe clipa, în care veniturile ei anuale vor începe a se revărsa din nou cu vechea îmbelşugare asupra studenţilor talentaţi şi strădalnici, dar lipsiţi în cea mai mare parte de suficiente mijloace materiale.”

EMANUIL GOZSDU
1802 – 1870
ORIGINEA ŞI OPERA SA
DE
IOAN LUPAŞ
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
BUCUREŞTI, 1940

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1802+-+1870+-+Emanoil+Gojdu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Ura! maret se-nalta-n vant Stindardul Romaniei!

7/05/2016
...
Prin foc, prin spăgi, prin glonţi, prin fum,
Prin mii de baionete,
Urcăm, luptăm... iată-ne-acum
Sus, sus, la parapete.
"Allah! Allah!" turcii răcnesc,
Sărind pe noi o sută.
Noi punem steagul românesc
Pe crâncena redută.

Ura! măreţ se-nalţă-n vânt
Stindardul României!
Noi însă zacem la pământ,
Căzuţi pradă urgiei!
Sergentul moare şuierând
Pe turci în risipire,
Iar căpitanul admirând
Stindardu-n fâlfâire!

Peneş Curcanul
Vasile Alecsandri
Mirceşti 1877

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878+-+Razboiul+de+Independenta+a+Romaniei

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni



Paste binecuvantat!

28/04/2016
“Şi le-am făcut cunoscut numele Tău
şi-L voi face cunoscut,
ca iubirea cu care M-ai iubit Tu
să fie în ei şi Eu în ei.”
Ioan 17:26

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mesaje

Un Paşte binecuvântat, vă dorim,
Familia Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni





"Sa iertam toate pentru Inviere"

24/04/2016

Slavă… Şi acum… Ziua învierii!
Şi să ne luminăm cu prăznuirea,
Şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm.
Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi;
Să iertăm toate pentru Înviere.
Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi,
Cu moartea pe moarte călcând,
Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!

Ziua Învierii gl. V+ Terirem - Nectarie Schimonahul (Solist Dirijor Prof. Dr. Victor Șapcă)
Grupul psaltic „Sf. M. Mc. Dimitrie” al Catedralei Mitropolitane din Craiova

http://teofanmada.ro/2016/04/20/iata-mirele-vine-concert-de-muzica-bizantina-la-arad/

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Muzic%C4%83+psaltic%C4%83&optiune2=%C3%8Envierea+Domnului+-+Sfintele+Pa%C5%9Fti

Cu credinţă,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



23 Aprilie

23/04/2016
La Mulţi Ani, celor ce poartă numele
Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, ocrotitorul Armatei Române

In memoriam

Generalul de armată Gheorghe Avramescu

(n. 26 ianuarie 1884, Botoşani - d. 3 martie 1945, Jászberény, Ungaria)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Avramescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



Lacramioarele

15/04/2016
Lăcrămioarele

Pastel de primăvară în 7 versuri

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu

Cu smerenie,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Pentru a inabusi definitiv nazuintele moldovenilor, guvernul rus trimite in Basarabia o serie de “specialisti” in materie de rusificare si deznationalizare..."

12/04/2016
140 de ani de la naşterea lui Ioan Gheorghe Pelivan


“Pentru a înăbuşi definitiv năzuinţele moldovenilor, guvernul rus trimite în Basarabia o serie de “specialişti” în materie de rusificare şi deznaţionalizare, dintre cari cel mai fără milă a fost Episcopul Pavel Lebedev (1871 – 1882).
Cu venirea lui, începe aici o adevărată prigoană împotriva a tot ce este moldovenesc.
Mulţumită lui Pavel Lebedev, precum şi urmaşilor lui:
- Se desfiinţează catedra de limbă moldovenească în Seminarul Teologic din Chişinău, precum şi alte şcoli duhovniceşti;
- Se închide vechea tipografie eparhială moldovenească care fusese înfiinţată de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813 şi în care se tipărise atâtea cărţi folositoare bisericeşti;
- Se scot din parohiile lor moldoveneşti o mulţime de preoţi numai pentru vina, că nu ştiau să slujească Sf. Liturghie pe slavoneşte;
- Se înfiinţează în bisericile din satele moldoveneşti aşa zisa “strană rusească”, unde se cântă şi se citeşte numai pe slavoneşte, fără ca credincioşii să înţeleagă măcar o slovă;
- Se închide ediţia moldovenească a revistei bisericeşti “Eparhialnăia Vedomosti” (Ştiri Eparhiale), ediţie care înainte eşia paralel cu cea rusească;
În politica sălbatică de desnaţionalizare forţată, autorităţile bisericeşti ruse ajung până la blăstămata circulară, în care se porunceşte bisericilor moldoveneşti de la sate, să trimeată la Arhiepiscopia din Chişinău toate cărţile vechi bisericeşti moldoveneşti, sub pretext că în ele, prin inscripţii făcute de preoţii inculţi, s’au strecurat mai multe “greşeli protivnice spiritului credinţei şi dogmei pravoslavnice” (eresuri).
Aici ceasloavele, psaltirile, mineiele şi octoihurile noastre moldoveneşti, izvoare de mângâere românească şi creştinească pentru noi, sunt arse pe nevăzute în sobele Sf. noastre Mitropolii.
Odată cu prigoana din sânul bisericei, începe prigoana şi în şcoalele laice, unde se opresc pentru predare orice cunoştinţe elementare, din istoria şi geografia Ţării Româneşti.
Elevii acestor şcoli nu trebuiau să ştie nimic, dar absolut nimic, din literatura şi cultura românească.
Dacă întâmplător se ridica chestiunea despre români, profesorii ruşi sau rusificaţi trebuiau să tălmăcească elevilor, că românii sunt o altă naţie decât moldovenii, cu altă limbă şi de altă origină.”

BASARABIA DE SUB OBLĂDUIREA RUSEASCĂ
de IOAN PELIVAN
Extras din revista “Viaţa Basarabiei” Nr. 1 – 1941
Din discursul rostit cu ocazia sărbătorirei a douăzeci de ani dele Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, 27 Martie 1918 – 27 Martie 1938

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1876.04.01+-+1954.01.25+-+Ioan+Gheorghe+Pelivan

Ion Gheorghe Pelivan (n. 1 aprilie 1876, satul Răzeni, județul Lăpușna; d. 25 ianuarie 1954, Sighet) a fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale.
S-a stins din viață în închisoarea Sighet la 25 ianuarie 1954.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Pelivan

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni




„Toute la rive gauche du Dniéster, a partir de Moghilev jusqu’aux environs d’Odessa, est roumaine."

9/04/2016
„Toute la rive gauche du Dniéster, à partir de Moghilev jusqu’aux environs d’Odessa, est roumaine.
Les nombreux villages situés sur cette rive, tout le long du fleuve, sont, à des rares exceptions près, roumains; il en est peu qui ne soient, au moins en partie, habités par des Roumains.
Mais l’élément roumain s’étend, à l’Est loin au delà de la rive gauche du Dniéster, dans l’intérieur de l’Ukraine, et au delà du Boug et même jusqu’aux rives du Dniéper.
L’élément roumain, à l’Est du Dniéster est si nombreux et si compact qu’il occupe une place très importante sur toutes les cartes ethnographiques de la Russie.”

LES ROUMAINS D’UKRAINE
D. DRAGHICESCU ET MURGOCI
PARIS 1919

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“In lupta sfanta pentru unirea tuturor Romanilor..."

4/04/2016
“În lupta sfântă pentru unirea tuturor Românilor, Academia Română şi-a avut partea ei importantă pe terenul cultural; de aceea, izbânda Ţerii este şi izbânda ei. Când din imboldul lui N. Kretzulescu şi al lui C. A. Rosetti s’au pus bazele Societăţii Literare cu scopul de a se ocupa mai ales de limba şi literatura română, alegerea întâilor membri ne arată gândul de înalt patriotism ce a călăuzit generaţia din 1866, care, bine încredinţată că numai pe baza unităţii de limbă şi cultură se poate clădi trainic viitorul unei naţiuni, a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii pe bărbaţii luminaţi din toate ţinuturile româneşti, şi astfel România Mare de azi îşi găsia de o jumătate de secol patria comună sub acoperişul tânărului acoperământ.”

CUVANTAREA ROSTITA CU OCAZIUNEA SERBATORIRII JUBILEULUI DE 50 ANI AL ACADEMIEI
SEDINTA DE LA 14 MAIU 1919
MAJESTATEA SA REGELE FERDINAND I

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1865.08.24+-+1927.07.20+-+Ferdinand+I%2C+Rege+al+Rom%C3%A2niei

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



Daca noi, nu, atunci cine?

2/04/2016
Chişinău, 26 – 27 Martie 2016
Congresul Diasporei Unioniste, Sfatul Ţării 2, Marşul Unirii



Dacă noi, nu, atunci cine?
Dacă acum, nu, atunci când?

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



"Data de 27 martie..."

25/03/2016
"Data de 27 martie 1918 a rămas în istoria românilor ca fiind ziua în care Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu Regatul României, astfel, Basarabia devenind prima dintre provinciile româneşti care s-a unificat cu Țara. Au urmat: Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Bucovina, ca la 1 decembrie 1918 România să fie Mare.
Astăzi, după atâtea „schimbări”, după anexarea Basarabiei de către Rusia, după pactului Ribbentrop-Molotov, după 25 de ani de „neutralitate” şi „independență”, după proteste şi eşecuri, după alegeri în termen şi alegeri anticipate, după prea multe aşteptări şi replici de „încă nu e timpul potrivit” (de parcă ar exista un timp potrivit sau mai puțin potrivit pentru a fi noi înşine), noi, Tinerii Moldovei, vă îndemnăm pe toți cei cărora vă pasă de viitorul vostru şi al urmaşilor voştri, să nu rămâneți indiferenți şi să vă implicați.
La 27 martie 1918, 86 dintre membrii Sfatului Țării au votat în favoarea Unirii, 3 membri au votat împotrivă, 36 s-au abținut, 13 membri au absentat pur şi simplu. Fiecare a decis în limitele propriului fel de a fi şi de a gândi.
La 27 martie 2016 se vor împlini 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Cu acest prilej, vom organiza un marş prin care vom sărbători Unirea.
Vino şi tu duminică, 27 martie, ora 13:00, la Chişinău, în faţa Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, vino să punem capăt unei nedreptăți istorice, vino să dăm start UNIRII… nu fi tu printre cei absenți!"

http://tinerii.md/2016/03/08/acum-ori-niciodata

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



„Renasterea unui popor la vieata noua politica si nationala....”

20/03/2016

„Renaşterea unui popor la vieaţă nouă politică şi naţională nu se face decât prin puterile şi virtuţile sale proprii. Bizuindu-se pe aceste viruţi tradiţionale, neamul românesc şi-a restaurat el însuşi Regatul Daciei, prin unirea dela 1859 şi prin actele de unire dela Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iulia din 1918. Iar cinstea de a fi reînviat Regatul lui Decebal n’a fost îngăduită nici împăratului Iosif al II-lea, nici marelui duce Constantin al Rusiei, nici lui Lucian Bonaparte şi nici lui Grigorie Potemkin sau Constantin Ipsilanti, ci această măreaţă misiune istorică a fost rezervată de providenţă Marelui Întregitor de Neam, Regelui Ferdinand I, încununând izbânda armatelor române cu solemna sa încoronare la Alba-Iulia ca primul Rege al Daco-României.”

RESTAURAREA DACIEI ÎN SINTEZELE DIPLOMAŢIEI EUROPENE
DE
ION I. NISTOR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
Şedinţa dela 3 Februarie 1939

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Totusi Getii, adica Dacii, s-au mentinut, ba chiar s-au revarsat si dincolo de Tyras”

14/03/2016

„În ţinutul getic dintre Nistru, Carpaţi şi Balcani, adică în Basarabia, Moldova, Muntenia, Dobrogea şi o mare parte a Bulgariei nordice, au avut loc continuu, din timpuri anterioare cunoştinţelor noastre literar-istorice (care încep abia în sec. VII a. Chr.) şi până în timpul imperiului roman târziu (la sfârşitul sec. IV d. Chr.) infiltraţii persistente de elemente iraniene: scythice şi apoi sarmatice. Totuşi Geţii, adică Dacii, s’au menţinut, ba chiar s’au revărsat şi dincolo de Tyras, în ţinutul scit dela Nordul Mării Negre, după cum se vede, între altele, şi din numărul însemnat de nume thrace, care se întâmpină în inscripţiile greceşti din Sudul Rusiei, şi în special din părţile sud-vestice, către Olbia.”

CONSIDERAŢIUNI ASUPRA UNOR NUME DE RÂURI DACO-SCITICE
VASILE PÂRVAN
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI, 1923

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1882.09.28+-+1927.06.26+-+Vasile+P%C3%A2rvan

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



Ne priveste Primavara!

11/03/2016
Flori de cais

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu

Cu bucurie,
Valentin



„Nici nu trebuie sa ne miram ca Dacia figureaza printre regate”

27/02/2016

“Într’un singur exemplar, la Biblioteca Statului din Munchen, s’a păstrat o mult mai veche menţiune a Daciei, chiar în una din primele tipărituri existente.
Este vorba de vestitul „Turkenkalender” din anul 1454, “ Eyn manung der cristenheit wider die durken” lucrare de importanţă pentru istoria tiparului.
...
Pasagiul în care ţara noastră este direct menţionată, sub numele de „Dacia” apare la f. 2 a şi b, fiind precum urmează:

În traducere românească sună astfel:
Aprilie
Ridicaţi-vă toţi, regi creştini, ai Franţei, Angliei, Castiliei şi Navarei, ai Boemiei şi Ungariei, ai Portugaliei şi Aragoniei, ai Ciprului, Daciei şi Poloniei, ai Danemarcei, Suediei şi Norvegiei. Ajutaţi cu puterea voastră să învingem pe Turci.
În această chemare, autorul anonim înşiră multe ţări despre care a auzit sau cetit, desigur fără a le cunoaşte. În urma numeroaselor manuscrise geografice care circulau, mai ales în Italia dar şi în Germania (Ptolemaeus, Solinus, Pomponius Mella etc.) numele de Dacia nu putea fi necunoscut oamenilor culţi din acea vreme.”

CEA MAI VECHE MENŢIUNE A DACIEI ÎN TIPAR
Constantin I. KARADJA
MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NAŢIONALĂ, BUCUREŞTI 1940

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=500+%C3%AE.Hr+-+Dacia

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Ne platesc aia din apus ca-i aparam aci?”

19/02/2016
Marin Sorescu
19 februarie 1936, Bulzeşti, județul Dolj - 8 decembrie 1996, București




JOIŢA: ... Gândiţi-vă şi dumneavoastră: ăla bolnav şi beteag în pat, bir pe aia, bir pe ailaltă – aia nu, aia nu... Ce să facem şi noi, femeile? Plus toată ziua cu spaima în cap: vin turcii, nu vin turcii…
DOMNICA: Iart-o, măria-ta.
ŢEPEŞ: Domnico, tu du-te, nene…
DOMNICA (Îngenunche): Iart-o. (Iese)
ŢEPEŞ (Se ridică): Tu ce zici: vin sau nu vin?
JOIŢA: Turcii?
ŢEPEŞ: E?
JOIŢA: Păi să vină, fir-ar ai dracului, că de când se tot screm, veneau şi treceau, erau acum la mama dracului, în fundul Europei. De ce să le ţinem numai noi piept acilea? Ne plătesc ăia din apus că-i apărăm aci? Sunt şi ăştia nişte tâmpiţi.
ŢEPEŞ: Cine?
JOIŢA: Turcii.
ŢEPEŞ: De ce?
JOIŢA: Se proţăpesc să se bată doar cu noi, când ştiu precis că pe noi n-o să ne biruie în vecii-vecilor. Şi nu le dă în gând să meargă la ăia pe care i-ar găsi în izmene. (Râde)
PÂRVU: Ce să-i facem, măria-ta, aţi auzit-o şi dumneavoastră cum se exprimă. N-are vocabular.
...
ŢEPEŞ: Muierea asta ar merita să trăiască. Măcar spune ce simte.
JOIŢA: Ba simt eu mai multe, dar mi-e frică să le spun. Îmi mai pun lacăt la gură.
...


A TREIA ŢEAPĂ
MARIN SORESCU

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Cucurigu, boieri mari! Dati punguta cu doi bani!”

17/02/2016
Constantin Brâncuşi
(n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris)



“Simplitatea este complexitatea rezolvată.”

Constantin Brâncuşi

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19+-+Constantin+Brancusi

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



Carmen Sylva

15/02/2016
Carmen Sylva, poetă, mumă şi regină!

29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - 18 februarie 1916, Curtea de Argeş, România




LA MÈRE DE LA PATRIE

Si tout un peuple ému, vibrant, l'appelle «Mère!»
En se tournant vers toi dans les jours de malheur;
Si tu sais partager son infortune amère,
Tu sentiras la paix renaître dans ton coeur!

Carmen Sylva

Oeuvres choisies (prose et vers) / Carmen Sylva;
Publiées par G. Bengesco, 1907


http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1843.12.29+-+1916.02.18+-+Carmen+Sylva

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



„Consulii straini stiau de existenta complotului..."

7/02/2016
„Consulii străini ştiau de existenţa complotului şi ei avertizară în chip voalat pe miniştri. Astfel, în seara zilei de 24 ianuarie, cu prilejul balului care avu loc la teatru, consulul general al Italiei, cavalerul Anibal Strambio, spuse ministrului de externe, Alexandru Papadopol-Calimah: “Domnule ministru, ţara voastră stă pe un vulcan; regret că sunt consul; nu pot să vă spun mai multe”. Consulul Rusiei, baronul de Offenberg, prevenise pe miniştri, în aceeaşi zi, să nu lase pe Cuza să participe la bal; acesta însă nu ţinu seama de sfat. De data aceasta nu se întâmplă nimic, nici cu prilejul balului din seara zilei de 8 februarie stil vechi, când se sărbători aniversarea intrării lui Cuza în Bucureşti.
Complotiştii fixară ca dată a acţiunii noaptea de 11/23 februarie. În seara zilei de 10, pe la orele 7, un tânăr transilvănean, Gheorghe I. Dogărescu, din serviciul lui Cezar Bolliac, fu trimis de acesta cu o scrisoare către Cuza în care îi anunţa complotul şi iminenţa unui atac asupra palatului. Introdus “cu mari greutăţi”, tânărul predă scrisoarea chiar lui Cuza în mână. Principele, impresionat mai ales de faptul că mesagerul refuzase să ia banii – o liră – pe care î-i oferise, cheamă pe comandantul pieţei, colonelul Zefcari, şi pe şeful siguranţei, I. G. Valentineanu. Aceştia îi spuseră că nu ştiau nimic de un asemenea atac, că nu poate fi vorba de revoluţie, deoarece poporul e liniştit. Principele, fără să cerceteze mai amănunţit şi să ia alte măsuri, dădu numai ordin să se dubleze garda palatului; nu ştia că însăşi garda era câştigată de adversari.
Între timp, complotiştii puseră la punct ultimele detalii ale acţiunii. Pentru a îndepărta orice bănuială, se organizează în casă la C. A. Rosetti o recepţie care durează toată noaptea, luminile arzând continuu; iar prefectul poliţiei Capitalei, Beldiman, este antrenat la un joc de cărţi şi lăsat să câştige spre a i se distrage atenţia. Mult după miezul nopţii, trupe din Regimentul 7 de linie şi două baterii de artilerie se îndreaptă spre palat. Aci garda, comandată de maiorul Lecca, îi aştepta. Un grup de ofiţeri şi de civili intră în clădire, ajung la uşa încăperii în care dormea Cuza, o forţează şi pătrund înăuntru. Cuza nu se opune, deşi avea pistoalele la îndemână, şi când grupul de ofiţeri, cu revolverele în mâini, îi cer să abdice şi-I prezintă decretul respective, el îl iscăleşte, pe spatele unuia din complotişti, căpitanul Pilat. Acest decret avea următorul cuprins:

“Noi Alexandru Ioan I, conform dorinţei naţiunei întregi, depun astăzi 11/23 fevruarie 1866 cârma guvernului în mâna unei locotenenţi domneşti şi a ministerului ales de popor”.

Expresia “conform dorinţei naţiunei întregi”, ca şi aceea a ministerului “ales de popor” erau de circumstanţă, spre a face impresia asupra opiniei publice; în realitate, nu era de loc dorinţa “naţiunei întregi”, căci ţăranii care formau peste optzeci la sută din populaţie, ca şi muncitorimea din oraşe şi chiar o bună parte din burghezia mică şi mijlocie erau pentru Cuza; nici guvernul – în care maiorul trădător Lecca era acum ministru de război – nu fusese “ales de popor”, ci numit de locotenenţa domnească, adică de trei dintre complotişti.
După semnarea actului de abdicare – faptul a avut loc la orele 5 dimineaţa – Cuza, îmbrăcat ăn haine civile fu scos din palat, trecând printre două rănduri de soldaţi întorşi cu spatele spre a nu-l vedea pe fostul domn – aşa de mare era teama de o eventuală reacţiune a ostaşilor – suit într-o trăsură cu coşul ridicat şi dus la casa unui devotat de al lui C. A. Rosetti, anume Constantin Ciocârlan. Acest Ciocârlan fusese arestat, împreună cu N. Golescu şi cu un oarecare Carula, la începutul lui noiembrie 1864, şi ţinut închis; era deci – pentru complotişti – un om sigur care avea acum prilejul şi satisfacţia să ţie el închis pe cel din ordinul căruia fusese “poprit” cu un an şi jumătate mai înainte.
Îndată ce Cuza părăsi palatul, prima grijă a complotiştilor fi să sechestreze arhiva care se găsea în apartamentul ocupat de Baligot de Beyne; acesta trebui să plece din palat, fu lăsat însă în libertate.
De la locuinţa lui Ciocârlan trimise Cuza o scrisoare lui N. Golescu, unul din cei trei locotenenţi domneşti, în care, după ce arătă că este şi el – aşa cum se manifestase şi mai înainte – pentru aducerea unui prinţ străin pe tronul României – exprimă dorinţa de a pleca din ţară “cât mai în grabă” şi termină prin cuvintele “să trăiască România”!
În aceeaşi zi, 11 februarie 1866, la orele 1 după-amiază, Camera şi Senatul fură convocate în şedinţă extraordinară.
Locotenenţa domnească şi guvernul aduseră la cunoştinţă actul abdicării; deputaţii şi senatorii procedară apoi la proclamarea ca domn al României, sub numele de Filip I, a contelui de Flandra, din familia domnitoare belgiană; acesta însă refuză coroana ce i se oferea.”

VIAŢA ŞI OPERA LUI CUZA VODĂ
Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită
CONSTANTIN C. GIURESCU
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ
Bucureşti 1970

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



"Pe-al nostru steag e scris Unire"

22/01/2016

Pe-al nostru steag e scris Unire

Pe-al nostru steag e scris Unire,
Unire-n cuget şi simţiri
Şi sub măreaţa lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.
Acel ce-n luptă grea se teme
Ce singur e rătăcitor,
Iar noi uniţi în orice vreme
Vom fi, vom fi învingători.
Am înarmat a noastră mână
Ca să păzim un scump pământ,
Dreptatea e a lui stăpână,
Iar domn e adevărul sfânt.
Şi-n cartea veşniciei scrie
Că ţări şi neamuri vor pieri,
Dar mândra noastră Românie
Etern, etern va înflori.
Învingători cu verde laur
Noi fruntea nu ne-o-mpodobim
Nici scumpele grămezi de aur
Drept răsplătire nu dorim.
Ştiind că-n viaţa trecătoare
Eterne fapte-am împlinit
Şi chinul morţii-ngrozitoare
Bogat, bogat e răsplătit.

Autor Andrei Bârseanu
1859

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



„La Valachie, la Moldavie et la Bessarabie reunies et fortement constituees”

18/01/2016

“Un projet plus vaste a étè rêvé par quelques esprits enthousiastes; il s’agirait, d’après ce projet, de la reunion de tous les Roumains, depuis le Dniester jusqu’à la Theiss, depuis la frontier de la Gallicie jusqu'aux bords du Danube, comprenant par consequent la Bukovine, la Bessarabie, la Moldavie, la Valachie, la Transylvanie et le Banat de Temeswar. Malgré des déchirements séculaires, tous ces pays ont conservé l'unité de race, l'unité de langue, l'unité de moeurs et de sentiment.
Il y a là douze millions de latins répandus sur une terre riche et fertile, qui accepteraient avec orgueil la mission qu'on leur ferait d'opposer une invincible barrier au slavisme du nord. Donc, plus de Valachie, plus de Moldavie, plus de ces fiefs du moyen âge, mais une grande Roumanie soeur de l'occident et gardienne vigilante de ses frontières.
Certes, c'est là un beau et vaste projet, et, c'est sans doute l'idéal des Roumains mais nous croyons qu'il est toujours dangereux de demander plus qu'on ne peut obtenir.
La Valachie, la Moldavie et la Bessarabie réunies et fortement constituées
formeraient déjà un sérieux obstacle à l'ambition moscovite, et les jeunes bataillons du nouvel État suffiraient à la tâche que l'Europe leur aurait confiée.
Les Principautés contiennent des hommes capables et éminents constitutionalistes et non anarchiques, prêts à servir sous un prince librement élu, ou un souverain désiné par l'Europe,et à permettre à l'aristocratie territorial l'exercice de ses droits et d'une honnête influence. Les immunités qu'un gouvernement composé de tels homes offriraient aux paysans uniraient toutes les populations Roumaines des deux Principautés, et stimuleraient le zèle de tous pour la cause de l'indépendance nationale.
Les habitants des Principautés sont braves, capables, et assez nombreux pour se défendre contre les empiétements des Russes, comme pendant des siècles ils ont
réussi à maintenir leur indépendance et leur autonomie contre les Turcs, dans les plus glorieux jours de conquête de l'Islam.
Tout ceci est pleinement démontré par l'histoire du passé et par la connaissance du présent.”

Appel au Congrès en faveur des Roumains,
par Edmond Texier
Paris 1856

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18+-+Tratatul+de+Pace+de+la+Paris

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Astazi e dar timpul ca sa intarim credinta in trainicia poporului roman”

14/01/2016

“Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român.
Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să căştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.
Înţelegem pe deplin această stăruinţă, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale, orice stat face tot ce-i stă cu putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iar noi suntem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi, Basarabia este pierdută.
Dar dacă ne dăm bine seama, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia: vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra.
Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla ne este că vom pierde şi rămăşiţa unei preţioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult decât atâta, încrederea în trăinicia poporului român.
În viaţa sa îndelungată niciodată poporul roman nu a fost la înălţimea la care se află astăzi, când cinci milioane de români sunt uniţi într-un singur stat.
Mihai Viteazul a izbutit să împreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeierea unui stat român mai puternic; a fost destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe zguduiri şi rămâne statornic, fiindcă are două temelii: conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.
Dacă vom câştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom pierde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creaţiune trecătoare; iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi pierderile ne vor fi trecătoare.
Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român.
Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ: noi nu primim nici un preţ.
Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic!
Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel încât românii sunt datori a rămânea până la sfârşit consecuenţi moţiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.
Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.”

PRO DOMO
10 februarie 1878
Mihai Eminescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15+-+Mihai+Eminescu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



„la rasaritul Nistrului mai traesc inca 400.000 de Romani”

10/01/2016



“... neputând în momentul de faţă să atace problema basarabeană pe un front militar, bolşevicii tind să-şi atingă scopul prin alte mijloace.

Unul din aceste mijloace este formarea de bande armate destinate să hărţuiască malul românesc al Nistrului; altul este pricinuirea cât mai multor turburări şi nemulţumiri în interiorul Basarabiei prin propaganda subversivă pe care o fac în acea provincie şi ca un ultim mijloc, faţă de primele două, plăsmuit acum de bolşevici contra Basarabiei, trebue considerat a fi crearea unei Republici Moldoveneşti între Bug şi Nistru.

Într’adevăr că înfiinţarea la însăşi graniţele României a unui focar moldovenesc, va permite bolşevicilor să îmbogăţească literatura lor de propagandă cu o nouă temă: ei îşi vor propune să convingă pe Basarabeni de ale căror sentimente patriotice nu pot face abstracţiune, că Rusia Sovietică nu le cere să se rupă de la Patria Mumă, ci să se unească numai fraţilor lor de peste Nistru, pentru a constitui împreună un singur Stat Moldovenesc în Federaţiunea Republicelor bolşevice.
Astfel făurită noua Republică Moldovenească, nu poate fi considerată decât un mijloc de propagandă contra României, ca un centru de atracţiune pentru Basarabia, ca un mijloc de presiune morală continuă asupra acelei provincii şi a Bucovinei, ca un cuib în fine de agitaţie şi de atentate în care va căuta să întărâte 400.000 de Moldoveni împotriva României.

Un ultim punct trebuie scos în evidenţă: lipsa de dibăcie a acestei manevre bolşevice.
Este nedibace această manevră pentru că bolşevicii stabilind Republica Moldovenească pe un fundament naţional, recunosc astfel în mod implicit caracterul moldovenesc, adică românesc pur a populaţiunii care locueşte chiar la est de Basarabia, peste malul stâng al Nistrului.

Această manevră mai este nedibace şi dintr’un al doilea punct de vedere:
Sovietele recunosc azi, într’un mod cu totul concret, că şi la răsăritul Nistrului mai trăesc încă 400.000 de Români, pe cari îşi propun chiar să-i întrunească într’un nou Stat creând astfel o adevărată Republică Moldovenească, adică Românească, înăuntrul graniţelor ucrainiene.

Recunoscând aceasta, după ce contestaseră până acum caracterul naţional Românesc Basarabiei, provincie situată totuşi la Vest de Nistru, adică într’o regiune şi mai omogenă încă, - deoarece face corp cu masa compactă a poporului român, - Sovietele dau astfel cea mai evidentă confirmare întinderii rasei noastre între Prut şi Bug.”

VECHIMEA AŞEZĂRILOR ROMÂNEŞTI DINCOLO DE NISTRU
DE
ION I. NISTOR
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
10 MARTIE 1939

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1839.10.03+-+1923.02.17+-+Teodor+T.+Burada

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



„Jur, in numele Prea Sfintei Treimi si in fata Tarii mele...”

5/01/2016


“După invitarea ce i s-a făcut de către Preşedinte, Alexandru Cuza merge la tribună şi face următorul jurământ în faţa Adunării:

„Jur, în numele Prea Sfintei Treimi şi în faţa Ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea Naţiei Române! Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor!”

Preşedintele Adunării, Mitropolitul Sofronie, înmânează Domnitorului Alexandru Ioan Cuza actul prin care se constată alegerea sa, notificaţia către Sultan şi împărtăşirea către Locotenenţa princiară.

Se încheie astfel cu biruinţă un important şi zbuciumat capitol din luptele românilor pentru Unire, la care Mitropolitul Sofronie Miclescu a participat activ, tenace, pilduitor.

În acel 5 Ianuarie din anul mântuirii 1859, sunetul clopotelor tuturor bisericilor din Iaşi au umplut văzduhul. Ecourile au străbătut ţinuturile Modovei, au trecut Milcovul, Carpaţii.
In ochii Europei şi a lumii s-a făcut dovada că Unirea este singura raţiune de existenţă a românilor, cum avea să confirme şi momentul următor, 24 Ianuarie 1859.”

UNDE-I TURMA ACOLO-I ŞI PĂSTORUL

PARTICIPAREA MITROPOLITULUI SOFRONIE MICLESCU,
LA ÎNFĂPTUIREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, 1859

Autor
Dr. Nestor Vornicescu
(fost) Mitropolit al Olteniei

Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova – 1984

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24+-+Ziua+Unirii+Tarii+Romanesti+cu+Moldova

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



Anul Nou cu bine!

31/12/2015

,,Anul nou cu bine
Cu zile senine,
Tot cu sanatate
Si cu spor in toate.

Cata sindrila pe casa
Atatia galbeni pe masa.
Cate pietre in munte
Atatea oi in curte.
Cati bolovani
Atati carlani.
Cati carbuni in cuptor
Atatia gonitori in ocol.
Cate pietre in rau
Atatia saci de grau.
Cate pietre in fantana
Atatea oale cu smantana.
Cate pene pe cocos
Atatia copii frumosi.
Cati carbuni in vatra
Atatia petitori la fata.

Sa fiti voiosi
Totdeauna sanatosi
Ca merii
Ca perii
In mijlocul verii
Ca toamna cea bogata
De toate indestulata.”

La anul si la multi ani!
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“…este o necesitate pentru fiecare conational, ca inainte de toate, sa-si cunoasca mai indeaproape natiunea.”

17/12/2015

210 ani de la naşterea lui Eftimie Murgu

“Oamenii, luaţi ca indivizi, sunt în anumite privinţe şi persoane morale; iar printre acestea naţiunea nu este cea mai neînsemnată, ca atare, orice persoană morală este obligată, conform legii naturale, la autoestimare, aceasta constituind prima justificare a culturii, virtuţii şi fericirii.
Dar după cum, în mod obişnuit, nu se poate stima ceva necunoscut, tot aşa întreaga stimă faţă de propria naţiune nu va fi decât un vis, dacă aceasta ar rămâne necunoscută membrilor ei componenţi.
De aceea este o necesitate pentru fiecare conaţional, ca înainte de toate, să-şi cunoască mai îndeaproape naţiunea. Această cunoaştere începe de la obârşia naţiunii, iar obârşia naţiunii formează temelia edificiului de cunoaştere.”

SCRIERI
Eftimie Murgu
Editura pentru Literatură, Bucureşti – 1969

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Filozofia&optiune2=1805.12.28+-+1870.04.30+-+Eftimie+Murgu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“S-a prevazut ca Religia si Biserica Romana sa fie slobode, ocrotite si neatinse de nimeni”.

11/12/2015

“Prin voia lui Mihai Viteazul, Vlădica Ioan de la Prislop este mitropolit pentru tot Ardealul şi aparţine de arhimitropolitul nostru de la Târgovişte. În întâlnirea pe care Mihai Viteazul a avut-o la Alba Iulia in decembrie 1596 cu Sigismund, Voievodul nostru a obţinut aprobarea Principelui pentru a zidi la Alba Iulia o mânăstire ortodoxă cu hramul “Sfânta Treime”, pentru Mitropolitul Ioan, mânăstire în care Mihai Viteazul va face reşedinţa mitropolitului român al Ardealului.

În 1597 Mihai Viteazul a rânduit episcop român în părţile Maramureşului pe egumenul Serghie de la Tismana, care se crede că a fost hirotonit tot la Târgovişte.
În anul 1598, în luna iunie când s-a încheiat un tratat între Mihai Viteazul şi trimişii Împăratului Rudolf al II-lea la Mânăstirea Dealu, pentru apărarea unităţii noastre ortodoxe s-a prevăzut: “Cât priveşte Legea, Maiestatea sa, dă încredinţare a nu împiedica întru nimic cele ce au fost ţinute până acum în Ţara Românescă, nici slujbele bisericeşti ale ierarhilor şi preoţilor lor a le opri, nici a sili pe Voievod sau staturile şi rangurile lui să treacă la altă religie”.
S-a prevăzut ca Religia şi Biserica Română să fie slobode, ocrotite şi neatinse de nimeni.
După unirea Transilvaniei cu Ţara Românescă şi cu Moldova, Mihai Viteazul a pus capăt revoltătoarei nedreptăţi făcute de veacuri românilor ortodocşi a căror credinţă nu era recunoscută, ci doar “tolerată”.
Într-un alt Tratat încheiat între Voievodul Mihai Viteazul şi Împăratul Rudolf al II-lea, s-a prevăzut ca Biserica Ortodoxă din Transilvania să facă parte dintre religiile “recepte”.”

REALITĂŢI ŞI POSIBILITĂŢI ECLEZIASTICE LA VALAHI ÎN VREMEA LUI MIHAI VITEAZUL
NESTOR VORNICESCU-SEVERINEANUL
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ŞI DE MISIUNE ORTODOXĂ, BUCUREŞTI – 1975

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558+-+1601.08.09+-+Mihai+Viteazul

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



“Daruind vei dobandi”

6/12/2015

“Nu din prisosul, nu din puţinul tău, ci din neavutul tău, din ceea ce îţi lipseşte. Dăruind altuia ce nu ai – credinţă, lumină, încredere, nădejde – le vei dobândi şi tu.

“Trebuie să-l ajuţi cu ceea ce nu ai”.

“Dând ce nu ai, dobândeşte şi tu, cel gol, cel pustiit, cele ce-ţi lipsesc”.

“Cu ceea ce crezi că nu ai, dar care este, care va fi în tine. Mai adânc decât adâncul sinei tale. Mai tăinuit, mai înfăşurat, mai limpede, izvor năvalnic care circulă fără oprire, chemând, îmbiind la părtăşie”.

Da, numai aşa putea vorbi un slujitor al lui Hristos, al Celui tainic: paradoxal (precum întotdeauna ne-a învăţat: de vrei să cârmuieşti, slujeşte; de vrei să fii înălţat, smereşte-te; de vrei să-ţi mântuieşti sufletul, pierde-l pentru Mine; de vrei să-ţi recâştigi nevinovăţia, recunoaşte-te vinovat) şi uluitor (de vei da ce nu ai vei dobândi şi tu ceea ce ai dat altora).”

DĂRUIND VEI DOBÂNDI
Nicolae Steinhardt
Editura Mănăstirii Rohia, 2006

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1912.07.29+-+1989.03.30+-+Nicolae+Aurelian+Steinhardt

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni



La Multi Ani Romania, de la Nistru pan-la Tisa!

28/11/2015

“Iubiţi ascultători, nu aş fi eu dacă nu aş termina şi cu un sfat, cu sfat care aş dori să fie ascultat nu numai cu urechile, care primesc orice, ci să coboare adânc în sufletele dvs., şi nu numai ale acelui tineret pe care l-am înştiinţat întotdeauna că se pregăteşte pentru o viaţă foarte grea. Să nu-şi închipuie cineva că va mai întâlni ceea ce a fost în vechea Românie, studii liniştite, funcţiuni asigurate, pensii plătite, plus atâtea plăceri câte să facă viaţa omului comodă. Nu.

Generaţia mea a făcut un lucru mare şi greu supt neuitatul nostru rege Ferdinand, a cărui icoană, întrupând însăşi jertfa, a răsărit acum înaintea noastră. A făcut un lucru greu şi foarte primejdios. Noi vă lăsăm dvs. această greutate şi această primejdie. De aceea avântul dvs., disciplinaţi-l; sufletele dvs. tinere, supravegheaţi-le; nu risipiţi puterile voastre pentru nimicuri, căci puterile acestea vi se pot cere într-un moment ca să lucraţi hotărâtor pentru tot viitorul acestui neam.

Nu vă împrăştiaţi deci energiile, căci acestea pot să vă fie cerute într-unul din acele ceasuri când sentinţa istoriei se rosteşte din nou asupra drepturilor acestui popor.”

Comemorarea Unirii Ardealului şi Rostul istoric al Unirii.
Două cuvântări ţinute în Bucureşti şi Vălenii de Munte, 1933
Nicolae Iorga

La Mulţi Ani România românilor Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat,
La Mulţi Ani România românilor ce-o poartă la icoană şi-n suflet, oriunde în lume s-ar afla,

Valentin Bercă

"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a românilor de pretutindeni

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=60.11.30+-+Sf%C3%A2ntul+Apostol+Andrei

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28I%29



„...noi am pornit linistiti la indeplinirea unei datorii elementare...”

27/11/2015

75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga

“Domnii noştri au intrat în Ardeal când au vrut. Pasurile li-au fost totdeauna deschise lor şi nu cunosc nici un singur caz în care pasurile Ardealului să se fi închis vreunui voievod muntean sau moldovean. Niciodată. Şi, cu voie sau fără voie, cu autorizaţia ţerii sau cu cu puterea armelor noastre, am avut necontenit părţi din Ardeal.
Atunci, ce tot vorbesc domnii aceştia cari nu cunosc istoria? Pentru prima oară sunt “valahii” stăpâni în Ardeal?
În afară de unitatea românească elementară, primordială, ţerenească, ciobănească, din timpurile cele mai vechi, îndată ce a fost o Moldovă sau o Ţară Românescă, credeţi dv. că s-au încurcat de graniţa Carpaţilor?
Pe la 1270 – 1280, Litovoi olteanul, jianul, era stăpân pe toată Ţara Haţegului şi pănă la marginea Hunedoarei: şi astăzi se simte urma acestei stăpâniri acolo.
Ştefan cel Mare a avut Cetatea de Baltă, aşezată chiar în mijlocul Ardealului, a avut Ciceul şi Bistriţa. Dar secuii din armata lui, secui cari au fost totdeauna legaţi de Moldova şi ai căror urmaşi l-au privit pe Mihai Viteazul ca pe un liberator împotriva aristocraţiei maghiare? Cei mai credincioşi ostaşi au fost ei, aceşti secui.
Mateiaş Corvinu râvnind la coroana cesarilor, în momentul acela oraşele săseşti scriau lui Ştefan cel Mare: “Noi suntem supt apărarea Măriei-tale”.
Iar episcopii din răsăritul Ardealului erau sfinţiţi în Moldova şi episcopii din apus - pănă la Alba-Iulia – erau sfinţiţi în Muntenia.
Prin urmare, supt toate raporturile esenţiale, Ardealul acesta ni era deschis nouă şi putea să fie stăpânit, fie şi în bucăţi, de domnii noştri. Acesta este adevărul. Şi nu o dată, în modestele strane ale bisericilor din Ardeal au stat domnii Moldovei sau ai Ţării Româneşti, iar preoţii de acolo au sfinţit steagurile noastre.
Suntem, dar, noi, nişte venetici, nişte trimeşi de soartă, nişte exploatatori ai momentului, într-o ţară împănată cu ai noştri, hrănită de viaţa noastră şi deschisă oricând mândrelor expediţii ale domnilor noştri cari fâlfâiau steagurile lor de libertate deasupra miilor de români robiţi de acolo, din Ardeal?
De aceea, domnilor, când a pornit războiul acela cutremurător de lume, când s-au părăsit toate aşezămintele de pănă atunci ale Europei, noi am pornit liniştiţi la îndeplinirea unei datorii elementare cu ceea ce aveam şi cu ceea ce n-aveam.”

Comemorarea Unirii Ardealului şi Rostul istoric al Unirii.
Două cuvântări ţinute în Bucureşti şi Vălenii de Munte, 1933

Nicolae Iorga

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1871.06.05+-+1940.11.27+-+Nicolae+Iorga

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



“Cel care nu si-a gasit inca locul de drept intre sfintii martiri ai credintei si ai neamului romanesc..."

24/11/2015
“Cel care nu şi-a găsit încă locul de drept între sfinţii martiri ai credinţei şi ai neamului românesc – dar pe care îl are, de fapt –, Mihai Viteazul, este cinstit la Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra din comuna Groşi, cu deosebire la sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil. Pentru că vechiul locaş de închinare fusese distrus, asemenea atâtor altora, acum mai bine de 400 de ani, tocmai pentru vina de a-l fi sprijinit pe domnitorul român unificator de ţară şi de neam.
Reclădită de curând, Mănăstirea „Învierea Domnului” Habra şi-a ales ocrotitori pe Sfinţii Mai-Mari Voievozi, iar praznicul lor este, prin grija maicilor acestei Mănăstiri, şi prilejul pomenirii lui Mihai Viteazul, împreună cu eroii românilor din toate vremurile, de aici şi de pretutindeni.
De ani buni, slujba Sfintei Liturghii din această zi de sărbătoare este urmată de parastasul care are loc la monumentul voievodului român, din incinta Mănăstirii, pomenirea de care vorbim devenind aici tradiţie.
În fruntea pomelnicului, căruia părinţii slujitori îi dau citire, se află numele a doi episcopi, Efrem de la Habru şi Serghie al Maramureşului, apropiaţi ai marelui domnitor şi care amintesc (la 1600 şi la 1604), de vechea mănăstire Habra. Numele voievodului martir al credinţei şi al neamului românesc este urmat de cel al membrilor familiei sale. Se pomenesc eroii români din toate timpurile, urmaţi de numele celor apropiaţi nouă şi adormiţi în Domnul. Aşa se întâmplă în fiecare an la Mănăstirea „de pe Habru”, în ziua de 8 noiembrie, sărbătoarea Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil.”

Cu veteranii de război, la Mănăstirea Habra – Groşi

8 Noiembrie 2015
Autor Viorica URSU

https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2015/11/22/cu-veteranii-de-razboi-la-manastirea-habra-grosi/

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558+-+1601.08.09+-+Mihai+Viteazul

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



1545 de ani de la nasterea Cuviosului Dionisie cel Smerit (Dionisie Exiguul)

20/11/2015

“În secolele V - VI, la noi s-a impus în domeniul teologic, spiritul local şi patristic, îndeosebi prin episcopii tomitani: Teotim al II-lea şi Valentinian, apoi monahii daco-romani, “călugării sciţi”, atât sub raportul apărării ortodoxiei cât şi prin creaţie proprie teologică: Sfinţii şi Cuvioşii Ioan Cassianul, Ioan Maxenţiu sau Dionisie Exiguul despre care este vorba, mai ales despre descoperirea multiplelor sale scrieri.
Aceşti scriitori autohtoni şi ortodocşi au contribuit prin lucrările lor şi la supleţea de expresie a limbii latine în care au scris, i-au sporit fexibilitatea sintactică necesară spre a exprima subtilităţile gândirii teologice, aducându-şi astfel, în mod implicit, o contribuţie la crearea unui limbaj cu caracter popular teologic, ce nu putea fi decât daco-latin, pentru a comunica direct învăţătura creştină poporului, în mijlocul căruia au vieţuit.
Opera cunoscută până în zilele noastre a Smeritului Cuvios Dionisie Exiguul constă în scrieri personale în legătură cu sărbătorirea Sfintelor Paşte, precum şi în zece prefeţe elaborate la începutul unor traduceri patristice răsăritene, sau la sfinte canoane, traduse din limba greacă, în limba latina. Tot lui Dionisie Exiguul ştim astăzi că îi datorăm o Antologie de texte patristice pusă la dispoziţia unor confraţi din Dacia Pontică, numită atunci Sciţia Minor.”

PREFAŢA
NESTOR
ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT
CRAIOVA, 1 DECEMBRIE 1991

IDENTITATEA LUI DIONISIE PSEUDO-AREOPAGITUL CU IEROMONAHUL DIONISIE SMERITUL (EXIGUUL)
Cercetare ortodoxă a unei controversate probleme de istorie a culturii bizantine şi a celei străromâne
AUTOR
Preot Dr. Gheorghe I. Drăgulin
EDITURA MITROPOLIEI OLTENIEI
CRAIOVA – 1991

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfin%C5%A3ii+Str%C4%83rom%C3%A2ni+%C5%9Fi+Rom%C3%A2ni&optiune2=470+-+545+-+Dionisie+cel+Smerit+%28Dionisie+Exiguul%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dionisie_cel_Smerit

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



1515 ani de la moartea lui Aethicus Histricus

18/11/2015

“... opera lui Aethicus Histricus ne dovedeşte prezenţa culturii latine în forme superioare de manifestare pe solul fecund geto-dacic, în părţile Histriei Dobrogene la cumpăna secolelor IV - V. Alături şi împreună cu celelalte opere ale străromânilor elaborate în limba latină, opera lui Aethicus a contribuit la procesul consolidării romanizării acestor ţinuturi şi în acelaşi timp la unitatea spirituală a Europei.
...
Rămâne de studiat contextul apariţiei lui Aethicus Histricus, ca personalitate culturală remarcabilă la cumpăna secolelor IV şi V în Dacia Pontică, după cum se constată din textul operei, problema Cosmografiei sale şi ipoteza altor scrieri pe care le-ar fi elaborat, problema Alfabetului lui Aethicus care în chip sigur conţinea şi elemente locale din cultura geto-dacică, Aethicus alcătuind şi folosind acest alfabet chiar în epoca romanizării geto-dacilor, în epoca etnogenezei noastre. Va trebui precizată şi bine reliefată controbuţia sa la universalismul spiritualităţii daco-romane - aşa cum este precizată cea a lui Dionisie Exiguul, care îi va urma peste un secol - , o contribuţie ilustrând faptul că în acea epocă îndepărtată, cultura din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic ţinea direct şi în chip firesc de lumea daco-romană, dar şi de întreaga Europă, cum şi de restul lumii cunoscute la acea vreme de aceste spirite erudite, cu adevărat enciclopediste „avant la lettre”.”

Un Filosof Străromân de la Histria Dobrogeană
AETHICUS HISTRICUS
Autorul unei COSMOGRAFII şi al unui ALFABET (sec. IV – V)

Comunicare prezentată în cadrul celei de-a XVI-a sesiune de lucru a Comisiei române de istorie eclesiastică comparată, la 14 decembrie 1985
Dr. Nestor Vornicescu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Nestor_Vornicescu)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Mitropoli%C5%A3ii&optiune2=1927.10.01+-+2000.05.17+-+Nestor+Vornicescu

http://www.clipa.com/print_a3970-101-CAVALERI-ZALMOXIENI-206-N-PRIMUL-OCOL-AL-PAM194-NTULUI-461-465-e-n.aspx

https://en.wikipedia.org/wiki/Aethicus_Ister

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



„...pe fruntea caruia sta, ca o coroana, fantastica ruina a Cetatii Neamtului.”

13/11/2015

“... şi ne oprim pe prundul Ozanei, sub malul râpos, înalt, pe fruntea căruia stă, ca o coroană, fantastica ruină a Cetăţii Neamţului. Urcăm pe jos prin strâmtoarea uscată, spartă de puhoaie, cărarea ce taie păretele din sânga, şi-ntr-un sfert de oră suntem deasupra, la “porţile cetăţii”. Se văd încă urmele şanţului de apărare ce ocolea zidurile pe dinafară. Între cei patru stâlpi de la intrare se întindea ziua, peste şanţ, un pod “de piele de bivol”, noaptea se strângea şi rămânea castelul încins cu un brâu de apă. Deasupra porţii şi pe la colţuri se ridicau turnuri înalte, cu ferestruici înguste, pe care cătau în vale ochii sâneţelor străjerilor. Trufaşa clădire-şi rânduia încăperile în patru aripi mari, lăsând între ele o curte, în mijlocul curţii o bisericuţă, din altarul căreia pornea pe sub pământ tainiţa scăpării, o hrubă boltită, ce răspundea departe, afară din cetate. Puternic înfipt în creştetul unui grind stâncos, având în spate întunecime de codru, în faţă prăpastie sub metereze-înalte, şi vedere largă pe toată valea, cuibul acesta de vulturi, cum îl numesc legendele, a înfruntat adesea c-o mână de voinici oştiri năvălitoare, şi-n şase veacuri de nepătată mândrie, o singură dată s-a deschis porţile fără luptă, ş-atuncea nu unui cuceritor străin, ci falnicului domn al tuturor românilor - Mihai Viteazul.”

România Pitorească - În Munţii Neamţului
Alexandru Vlahuţă

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+militara

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



„SPIRACHE (sincer): N-am incredere in nici un partid.”

8/11/2015
45 de ani de la moartea lui Tudor Muşatescu, poet, prozator, dramaturg şi umorist român



„CHIRIACHIŢA: Fă şi tu politică! Nu sta ca proasta în oştire. Văz că jurnalele le toceşti de nu mai poate omul să facă nimic cu ele.
SPIRACHE (sincer): N-am încredere în nici un partid.
CHIRIACHIŢA: Dar în cine ai încredere?
SPIRACHE: În Dumnezeu...
CHIRIACHIŢA: În nădejdea lui Dumnezeu, băiete, poţi s-aştepţi tu mult şi bine. Mai bine înscrie-te la averescani.
SPIRACHE: Nu e firea mea să fac politică... Prea aş face dreptate multă dac-aş avea putere... şi-aş muri asasinat. Aşa că n-am nici o nădejde de la nimeni.”

Tudor Muşatescu
Titanic vals
21 noiembrie 1932 – Premiera, la Teatrul Naţional, cu George Calboreanu în rolul lui Spirache

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Mu%C8%99atescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1903.02.22+-+1970.11.04+-+Tudor+Mu%C5%9Fatescu

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



„Hotarele Dachiei”

7/11/2015

„Hotarăle Dachiei, dispre răsăritu ieste Nistrul apa, la istoricii cei vechi Tiras, iară dispre amiadzădzi Marea Neagră şi Dunărea, dispre apus Panoniia, acum Ţările Budii, dispre miazănoapte Morava şi Podolia în Crăiia Leşească, unde ieste şi Cameniţa. Sîntu o samă de istorici carii dau şi Podolia şi cîmpul peste Nistru pănă la apa Buhului şi peste Dunăre, Misiile amîndoao, cărora le zicem noi acum Dobrogea şi o parte de Iliriia, să fie fostu de Dachiia.
Puternică într-o vreme, cît supt vremea Împărăţiei Rîmului supt Domenţiian-împăratul, iară la Dachiia crăind Decheval-craiul, lua dachii o sumă de bani din visteriia Rîmului, cum lua tătarii de Crimu de la Moscu şi de la leşi, să nu le robească ţările, că prăda şi dachii Italiia cu călărimea, pănă în zilele lui Traian-împăratul, ce au împăraţitu pre urma lui Domenţiian-împăratul.”

DE NEAMUL MOLDOVENILOR
MIRON COSTIN

https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1633.03.30+-+1691+-+Miron+Costin

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



“Sa sa aleaga capeteniile noastre cei care pot sa fie buni.”

3/11/2015
Tudor Vladimirescu (n. 1780, Vladimir - d. S.V. 7 iunie 1821 Târgovişte)

235 de ani de la naşterea lui Tudor Vladimirescu


“Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noştri şi cu noi dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiţi.”

Tudor Vladimirescu

Proclamaţia de la Padeş (23 ianuarie / S.N. 4 februarie 1821, Tismana)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1780+-+1821.06.07+-+Tudor+Vladimirescu

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



Culoarea Parfumului de Toamna

27/10/2015
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Natura&optiune=Pur+%C5%9Fi+simplu

Cu bucurie,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



Recunostinta noastra Ostasului Roman!

24/10/2015

25 Octombrie - Ziua Armatei Române
25 Octombrie 1944 - Ziua Eliberării de sub ocupaţia horthystă a Transilvaniei de Nord

Recunoştinţă Ostaşului Român!
Datorită lui, spaţiul spiritual Carpato-Danubiano-Pontic, în care ne continuăm existenţa milenară, se numeşte România.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



Letopisetul Tarii Moldovei

19/10/2015
425 de ani de la naşterea cronicarului moldovean Grigore Ureche

“Mulţi scriitori au nevoit de au scris rândul şi povestea ţărilor, de au lăsat izvod pă urmă şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie învăţătură, despre cele rele să să ferească şi să să socotească, iar dupre cele bune să urmeze şi să să înveţe şi să să îndirepteze.”

GRIGORE URECHE
LETOPISEŢULU ŢĂRII MOLDOVEI, DE CÂND S-AU DESCĂLECAT ŢARA ŞI DE CURSUL ANILOR ŞI DE VIIAŢA DOMNILOR CAREA SCRIE DE LA DRAGOŞ VODĂ PĂNĂ LA ARON VODĂ


Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
Născut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deţinând funcţii politice importante la sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă.
Cronicarul de mai târziu a învăţat carte la Lemberg, la Şcoala Frăţiei Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina şi greaca, retorica şi poetica. Reîntors în ţară, a participat la viaţa politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar.
În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiaţi ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiaşi Ţări de Jos.
A murit în anul 1647 în satul Goeşti din ţinutul Cârligăturii şi a fost înmormântat într-o criptă de la mănăstirea Bistriţadin Moldova.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1590+%E2%80%93+1647+-+Grigore+Ureche

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



“CELOR CARE VOR INFAPTUI REINTREGIREA NEAMULUI ROMANESC”

5/10/2015
“CELOR CARE VOR ÎNFĂPTUI
REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC”

Gheorghe Ghimpu
CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ
A ROMÂNILOR MOLDOVENI
GARUDA – ART
Chişinău 2002

“Ideea acestei lucrări a apărut la sfârşitul anilor '60 în legătură cu intensificarea în U. R.S. S. şi, în special, în R. S. S. M. a propagandei antiromâneşti care a urmat după primăvara de la Praga (1968), când Nicolae Ceauşescu a luat deschis apărarea lui Alexander Dubček şi a Cehoslovaciei. În acel moment se simţea necesitatea neutralizării veninului românofob vărsat zilnic de maşina propagandistică imperială sovietică, ce pregătea opinia publică pentru ca trupele militare sovietice, inclusiv cele dislocate în Tiraspol, să invadeze România. Un rezultat al acelei campanii antiromâneşti a fost şi apariţia la Chişinău în 1974 a lucrării lui Artiom Lazarev Statalitatea sovietică moldovenească şi problema basarabeană (evident, în ruseşte).
Atunci, însă, apariţia la Chişinău a unei lucrări în apărarea românismului era, practic, exclusă. Cenzura, persecuţiile şi represiunile, lipsa literaturii (se ştie că ocupanţii ruso-sovietici în 1940, apoi după 1944, au ars şi lichidat cartea românească şi tot ce vorbea de români şi România, au nimicit şi acea parte de intelectualitate care poseda unele cunoştinţe privind istoria adevărată a românilor moldoveni), precum şi trădările din partea unor conaţionali rătăciţi sau colaboraţionişti cu K. G. B.- ul făceau imposibilă scrierea şi, cu atât mai mult, publicarea în spaţiul sovietic a unei cărţi consacrate românismului Basarabiei.
Amintim aici că pe timpurile acelea se considera o crimă dacă scriai cu grafie latină, dacă pomeneai de Doina sau de scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, de Hora Unirii a lui Vasile Alecsandri, de lucrarea lui Ştefan Ciobanu Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă sau chiar de cea a lui Karl Marx Însemnări despre români. Erai pierdut dacă spuneai că eşti român sau dacă se afla că ai rude peste Prut, în România.
Necesitatea unei lucrări în apărarea românismului se simţea permanent, dar se impunea cu o mai mare putere la începutul anilor '90, când a devenit clar ca forţele neocomuniste, mankurţii noştri naţionali, coloana a cincea a Moscovei, Mitropolia Moldovei şi a Chişinăului, aservită de asemenea Moscovei, armata a XIV-a de ocupaţie rusească, alte forţe imperiale ruso-sovietice nu şi-au schimbat politica faţă de români şi România.
Românofobia rămânea arma lor principală în lupta pentru acapararea şi menţinerea puterii de stat, pentru federalizarea Republicii Moldova, pentru susţinerea moldovenismului primitiv şi justificarea falsei teorii staliniste a celor „două popoare” şi „două limbi” diferite pentru neamul românesc….”


https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ghimpu

Gheorghe Ghimpu (n. 26 iulie 1937, Coloniţa, Lăpuşna, Regatul României — d. 13 noiembrie 2000, Chişinău,Republica Moldova) a fost un politician din Republica Moldova, fondator al Mişcării de Eliberare Naţională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990). A fost deţinut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale şi participarea la fondarea Frontului Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei (1972).
Gheorghe Ghimpu şi–a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Preşedinţia Republicii Moldova.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



Arhitectura noastra militara

2/10/2015
"Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de aşezări omeneşti datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.)".

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+militara

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



Drumuri brancusiene - Craiova - 2015

25/09/2015
“Prefer să creez aceste sculpturi şi să greşesc; decât să nu greşesc şi să re-creez pe Venus din Millo; căci Venus din Millo a mai fost creată odată; şi este vai, insuportabil de bătrână.”

Constantin Brâncuşi

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=Tabara+de+sculptura+Craiova

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



Zidirea ortodoxiei

21/09/2015
“Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu desăvârşirea Sf. Duh, ziditu-s-a această biserică cu Hramul Sf. Paraschiva, Sf. Dimitrie şi Sf. Nicolae între anii 1815 - 1818, când a fost sfinţită.”

Resfinţirea Bisericii din Comuna Scaieşti, Judeţul Dolj - 19 septembrie 2015
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Sfintele+L%C4%83ca%C5%9Furi&optiune2=Mitropolia+Olteniei

Cu respect,
Valentin Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



"Romania trebuie sa isi fructifice pozitia geostrategica"

14/09/2015
Dan Dungaciu (coord.), "România în Era Globalizării – Spaţiu şi Tradiţie
de Intâlnire a Civilizaţiilor, de Echilibru şi Moderaţie, în
Valentin-Ionel Vlad (coord.) "Strategia de dezvoltare a României în
următorii 20 de ani" Vol. 1, Editura Academiei Române, 2015, pp. 441-480.

"Implicată profund, după 1990, în procesele de globalizare, Romania are,
la cumpăna dintre veacuri, un statut aparte: stat euro-atlantic aflat
geografic la frontiera dintre Est şi Vest şi la intersecţia unor
civilizaţii diverse, care se manifestă pe toate palierele acestora:
identitar, economic, geopolitic. Poziţionarea României este (şi a fost)
deopotrivă o ameninţare şi o oportunitate. In actualul context, statul
euro-atlantic România se află în faţa unor enorme oportunităţi decurgând
din poziţia sa geopolitică. Axa principala a acestui raport este că, în
următorii 20 ani, România trebuie să îşi fructifice poziţia geostrategică, valenţele şi potenţialul şi să devină pol/lider regional natural de atractivitate şi influenţă ("regional power house")".

Link: http://acad.ro/bdar/strategiaAR/doc11/Strategia.pdf

--
Cu stimă,

Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN)
Casa Academiei Romane, Calea 13 Septembrie nr. 13, aripa de est, Etajul 7,
Sector 5, Bucuresti, 761172
Web: http://www.fumn.eu/
E-mail: [email protected]
Facebook: https://www.facebook.com/fundatiauniv.mariinegre?fref=ts
Telefon: +40 31 405 25 42
GSM: +40 755 087 185

Cu respect,
Valentin Bercă
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



Istorii fortificate

11/09/2015
...Biertan, Chirpăr, Criţ, Mălâncrav, Netuş, Viscri...

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Arhitectura&optiune2=Arhitectura+bisericilor+fortificate+din+Transilvania

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni





Juramantul lui Hippocrate

6/09/2015

...

"Sacră şi curată îmi voi păstra arta şi îmi voi conduce viaţa."

...

Jurământul lui Hippocrate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jur%C4%83m%C3%A2ntul_lui_Hippocrate



30 AUGUST

29/08/2015
30 AUGUST 1940 – DICTATUL DE LA VIENA

“In fond, problema se rezumă în termenii următori: ori la 30 august acceptam Arbitrajul, ori eram nimiciţi ca Stat şi ca armată naţională.
Toate actele epocii şi toate destăinuirile de mai târziu arată că dacă nu primeam Arbitrajul am fi ajuns la un scurt război pe trei fronturi, cu Ungaria, cu Bulgaria şi cu U.R.S.S., urmat de invadarea şi împărţirea României întregi.
Nu este nici o exagerare, de altfel, de a socoti această perspectivă, la o vreme în care state ca Cehoslovacia şi Polonia fuseseră desfiinţate şi în care, în cateva luni mai târziu, avea să se prăbuşească, tot la graniţele noastre, Iugoslavia...”

DICTATUL DE LA VIENA
MEMORII IULIE – AUGUST 1940
Mihail Manoilescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1940.08.30+-+Dictatul+de+la+Viena

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatul_de_la_Viena

“Dictatul de la Viena (cunoscut şi ca Al doilea arbitraj de la Viena) a fost un act internaţional încheiat la 30 august 1940, prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste. Acest act a fost impus de Germania Nazistă şi Italia fascistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sub titlul de „arbitraj”.

Pe teritoriul transilvan cedat, Transilvania de Nord s-au produs o serie de incidente în care etnici români au fost masacraţi de trupele horthyste: Moisei, Trăznea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Ciumărna, Zalău, Camăr, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cerâşa, Marca, Nuşfalău, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud. A fost elaborat un program de maghiarizare a românilor, elaborat de baronul Aczel Ede şi însuşit de guvernul maghiar. Programul cuprindea expulzarea fruntaşilor vieţii politice româneşti, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, şicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze, etc. Obiectivele urmau să fie realizate prin mijloace oficiale sau prin intermediul organizaţiilor paramilitare”.


“Doamne, ocroteşte-i pe români”,
Valentin Bercă
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romănilor de pretutindeni



Ziua Limbii Romane (III)

28/08/2015
Ziua Limbii Române este sărbătorită pe data de 31 august

“Cînd să vede că poporul romîn avea altă dată o putere de răspîndire atît de mare, încît după ce umpluse ţările sale de baştină, mai radia şi departe peste hotarele lui, pe de o parte pînă pe coastele Asiei, pe de alta, pînă pe acele ale mării Adriatice, iar în sus pînă prin Podolia, Galiţia şi chiar în Moravia, şi pînă de cealaltă parte a rîului Bug din Rusia, ne facem o altă idee despre însămnătatea corpului etnic ce astăzi este atît de redus. Şi nu ne apucă atunci o spaimă, văzînd pe aceşti Romîni că şi-au pierdut naţionalitatea, că aceiaşi procedare repeţindu-se, să nu îngusteze încă odată marginile naţionalităţii noastre? Această privelişte tristă a unor fraţi ce au devenit străini să nu ne facă a ne teme, că şi alte părţi vii ale corpului nostru să ajungă în aceiaşi stare…?”

O CĂLĂTORIE LA ROMĂNII DIN MORAVIA
TEODOR T. BURADA
IASI, 1894

http://www.crispedia.ro/Teodor_T__Burada

Teodor T. Burada (3 octombrie 1839, Iaşi - 17 februarie 1923, Iaşi) - muzicolog, folclo¬rist, etnograf, violonist, memorialist şi istoric al teatrului. Cărturar de formaţie enciclopedică, în permanent contact cu evenimentele culturale din epocă, Burada a moştenit de la tatăl său, Teodor (Tudorachi) Burada, mare vornic în Moldova, talentul de memo¬rialist, iar de la mama sa Maria (născută Isăcescu), aparţinând unei vechi familii de boieri moldoveni, înclinaţia spre muzică, literatură şi limbi străine.
În căutare de urme istorice din trecut, îşi începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică şi Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor româneşti”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic şi folcloric.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1839.10.03+-+1923.02.17+-+Teodor+T.+Burada

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



Ziua Limbii Romane (II)

28/08/2015
Ziua Limbii Române se sărbătorește la 31 august


“Mais le nombre des Roumains de Serbie ne se borne pas aux Roumains du Timoc. Il y a encore des Roumains , 50 à 60.000, sur tout le parcours du Danube, de Belgrade a Timoc. Et il y a encore: les “Aroumains”. Pour leur grand malheur, les Aroumains sont passés en majorité, après l’écroulement de L’Empire Turc, sous la domination serbe.
Velesh, Monastir, Prilep, Crushova, Ohrida, Melenii, tous ces nids d’aigles qui, pendant des siècles, ont abrité cette population latine, ont été pris par les Serbes. Le nombre de ces Aroumains est de 50.000 au moins. Et quel essor avait pris, chez eux, la culture roumaine! Nous assistions, ces dernier temps, à une vraie renaissance de cette branche latine des Balkans, qui a toujours été une admirable pépinière de personnalités à role determinant dans la vie génèrale roumaine. Le grand archevêque Saguna était d’origine macédonienne. Le philanthrope Gozsdu, la famille Mocsony etc. sont des Aroumains. M. Také Ionescu, lui-même, de par sa mère, est Aroumain aussi. L’Etat Roumain entretenait 5 à 600 écoles parmi les Aroumains. A Monastir, un lycée roumain propageait la culture en langue nationale. Dans le budget de l’Etat, chaque année, figurait une somme de 600.000 francs pour la culture des Aroumains…”

LA QUESTION DU BANAT
Roumains et Serbes
SEVERE BOCOU
Paris, 1919

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sever_Bocu
Sever Bocu (n. 19 noiembrie 1874, Şiştarovăţ - d. 21 ianuarie 1951, închisoarea Sighet) a fost un politician român, economist, ziarist, redactor la ziarul „Tribuna” din Arad, unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român, ulterior Partidul Naţional Ţărănesc, deputat reprezentant al Banatului, apoi ministru în guvernul lui Iuliu Maniu.
A fost arestat la începutul lunii mai 1950. A încetat din viaţă în data de 21 ianuarie 1951, în închisoarea Sighet.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Valea+Timocului

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



Ziua Limbii Romane (I)

24/08/2015
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeasi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

„Câţi absolvenţi de liceu (ca să nu mai vorbim de acei ai cursului inferior) ştiu, şi, dacă ştiu, despre existenţa Românilor de peste hotare: despre Românii din Sudul Dunării, adică din Bulgaria şi din Serbia, din Croaţia şi din Albania, ca şi despre cei din Macedonia şi din Grecia în general?
Şi ce-au ştiut până acum despre Românii de peste Nistru?”

DREPTURI ROMANESTI IN TRANSNISTRIA
N. P. VAIDOMIR
MEDIAS, 1942

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Transnistria

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



"Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare..."

22/08/2015
Vasile Alecsandri (21 iulie 1821 — 22 august 1890)


Deşteptarea României
1848

Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân' la ceruri din a lumii deşteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde şi răzbate
Orice suflet omenesc?
...
Vasile Alecsandri
In repetate foi volante (1848), apoi in Foaie pentru minte, inimă şi literatură,
24 mai 1848.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1821.07.21+-+Vasile+Alecsandri

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



EVACUAREA BASARABIEI SI A BUCOVINEI DE NORD

20/08/2015
“In noaptea de 26 spre 27 Iunie 1940, Guvernul roman primea nota ultimativa, prin care Sovietele reclamau Romaniei Basarabia si Bucovina de Nord.
Sub amenintarea fortei si sub presiunea unei situatii internationale neprielnice, Guvernul a fost silit sa accepte executarea materiala a acestui ultimatum.
Paginile ce urmeaza constituesc o prima contributie la cercetarea si intelegerea cauzelor si a imprejurarilor, cari au provocat aceasta grea lovitura data neamului nostru.”

Poiana – Gorj
Iulie 1940
EVACUAREA BASARABIEI SI A BUCOVINEI DE NORD
Gh. Tatarescu

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



Destinatii de weekend - Tabara de sculptura Magura

14/08/2015
Bun gasit,

"Tabara de sculptura Magura a fost organizata in perioada 1970 - 1985. Initiativa a apartinut sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artistilor Plastici din Romania, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orasului Buzau.
Programul prevedea ca vreme de 16 ani, cate 16 sculptori, in fiecare an in majoritate altii, sa vina la tabara Magura, in judetul Buzau, unde, timp de doua luni (august si septembrie), sa creeze o sculptura, pe o tema la alegere, intr-un bloc de piatra pe care il primea prin tragere la sorti.
In cei 16 ani, la Magura au lucrat 163 de sculptori, in urma carora au ramas 256 de lucrari in piatra, donate judetului de catre creatori, in cadrul unei festivitati, reprezentand cel mai mare ansamblu national de sculptura in aer liber din tara."

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tab%C4%83ra_de_sculptur%C4%83_M%C4%83gura

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=Tabara+de+Sculptura+Magura

Weekend plăcut,
Valentin Bercă
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni



1940, iunie 28, Moscova - Ultima nota sovietica

28/06/2015

1. In decurs de 4 zile, incepand de la orele 14, dupa ora Moscovei, la 28 iunie, sa se evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele romanesti.
2. Trupele sovietice in acelasi timp sa ocupe teritoriul Basarabiei si partea de nord a Bucovinei.
3. In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti, Chisinau, Cetatea Alba.

Gheorghe Gheorghe
TRATATELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI – 1939 – 1965;
EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA – Bucuresti, 1983

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945+-+CEI+ce+ne-au+facut+MARI+%28II%29

Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



Trei culori si-o singura fiinta Romaneasca!

25/06/2015
26 Iunie – Ziua Drapelului National al Romaniei


Trei culori si-o singura iubire Romaneasca, Trei culori si-o singura vorbire Romaneasca!
Trei culori si-o singura credinta Romaneasca, Trei culori si-o singura fiinta Romaneasca!

Trei culori – Grigore Vieru

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Tricolorul

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



Ie draga, te voi coase ...

24/06/2015
24 Iunie - Sanzienele - Ziua Universala a IEI Daco-Romanesti
24 Iunie - Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul


Ie draga, te voi coase
Punct de mica cruciulita,
De-mi voi aminti de felul,
Cum coseam, cand eram mica.

13 iunie 2015
Adriana
http://adriana-dardindar.blogspot.com/

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Etnografia+%C5%9Fi+Folclorul&optiune2=Cusaturi

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



DACIA ETERNA

10/06/2015
21 iulie 1932 - 9 iunie 2015

“DACIA GRAULUI” -
O MINUNATA INTERPRETARE
A DENUMIRII MOLDOVEI

DACIA ETERNA - Anul I, nr. 1/2014

Corneliu Leu
21 iulie 1932 - 9 iunie 2015

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca-n pace!

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1932.07.21%20-%20Corneliu%20Leu

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



"La Hongrie renonce, en ce qui la concerne, en faveur de la Roumanie, ..."

4/06/2015
SECTION III

ROUMANIE

Article 45.
La Hongrie renonce, en ce qui la concerne, en faveur de la Roumanie, à tous droits et titres sur les territoires de l'ancienne monarchie austro-hongroise, situés au delà des frontières de la Hongrie, telles qu'elles sont fixées à l'article 27, Partie II (Frontières de la Hongrie) et reconnus par le présent Traité ou par tous autres Traités conclus en vue de régler les affaires actuelles, comme faisant partie de la Roumanie.

TRAITÉ DE PAIX
ENTRE LES PUISSANCES ALLIÉES ET ASSOCIÉES ET LA HONGRIE,
PROTOCOLE ET DÉCLARATION, DU 4 JUIN 1920 (TRIANON)

JOURNAL OFFICIEL DE LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE. LOIS ET DÉCRETS

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1920.06.04%20-%20Tratatul%20de%20la%20Trianon


Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor alImperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusivRomânia), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia),România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Trianon

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



"Sa Majeste l’Empereur de toutes les Russies consent a la rectification de sa frontier en Bessarabie…"

25/05/2015
Art. 11
La Mer Noire est neutralisee…

Art. 13
La Mer Noire etant neutralisee, aux termes de l’article 11, le maintien ou l’etablissement sur son litoral d’arsenaux militaires-maritimes devient sans necessite comme sans object. En consequence Sa Majeste l’Empereur de toutes les Russies et Sa Majeste Imperiale le Sultan s’engagent a n’elever et a ne conserver sur ce littoral aucun arsenal militaire-maritime.

Art. 20
… pour mieux assurer la liberte de la navigation du Danube, Sa Majeste l’Empereur de toutes les Russies consent a la rectification de sa frontier en Bessarabie…
Art. 21
Le territoire cede par la Russies sera annexe a la Principaute de Moldavie, sous la suzerainete de la Sublime Porte….

Art. 23
La Sublime Porte s’engage a conserver aux dites Principautes une administrations independente et nationale, ainsi que la pleine liberte de culte, de legislation, de commerce et de navigation.

TRAITE DE PAIX
signe a Paris le 30 mars 1856
entre
LA SARDAIGNE, L’AUTRICHE, LA FRANCE, LE ROYAUME UNI DE LA GRANDE BRETAGNE ET D’IRLANDE, LA PRUSEE, LA RUSSIE ET LA TURQUIE

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1856.03.18%20-%20Tratatul%20de%20Pace%20de%20la%20Paris

Tratatul de la Paris din 1856 a pus capăt, în mod oficial, Războiului Crimeii dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Imperiului Otoman, Regatului Piemontului, Celui de-al Doilea Imperiu Francez și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte. Tratatul a fost semnat la 30 martie 1856, principalele lui prevederi privind transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul mării fiind interzise construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pretențiile sale de dominație a regiunii.
De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunăre sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.
Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunărene – Moldova și Valahia – care rămâneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană, dar cărora li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative și care aveau să fie puse sub supravegherea puterilor victorioase. A fost stabilită organizarea unui referendum în chestiunea dorinței de unire a populației celor două principate și înființarea Adunărilor ad-hoc la Iași, respectiv, la București. (În 1857 aveau să fie organizate consultări ale întregii populații a Principatelor Române, iar reprezentanții tuturor păturilor sociale au hotărât în unanimitate unirea celor două Principate). Basarabia rămânea, în continuare, în stăpânirea Imperiului Rus, dar partea sa sudică (Cahul, Bolgrad și Ismail și, implicit, controlul asupra gurilor Dunării) era retrocedată Moldovei.
Pacea de la Paris a confirmat eșecul politicii țarului Nicolae I:
• Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dunării;
• Rusia a fost obligată să abandoneze pretențiile de protecție a intereselor creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman (rol pe care îl păstra Franța);
• Rusia și-a pierdut influența asupra Principatelor Române, care, alături de Serbia, au primit un grad de independență sporit.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_%281856%29

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Je n’ai pas besoin de vous dire, Messieurs, que la situation mondiale est tres grave.”

6/05/2015
Discursul Generalului Marshall, Secretar de Stat al Statelor Unite, tinut pe 5 iunie 1947, la Universitatea Harvard:
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(II)

Planul Marshall (en : The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucție conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din Al Doilea Război Mondial.
Pe 5 iunie 1947 într-un discurs rostit în Aula Universității Harvard, secretarul de stat american George Marshallanunță lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.[1]
La 19 iunie 1947 miniștrii de externe ai Franței (Georges Bidault) și Regatului Unit (Ernest Bevin), semnează un comunicat prin care invită 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor satelite să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera sa de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Planul Marshall reprezintă extensia în domeniul economic a Doctrinei Truman.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Planul_Marshall

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu…”

5/05/2015
TRATATUL DE PACE INTRE ROMANIA SI PUTERILE ALIATE SI ASOCIATE
Adoptat: 10 februarie 1947, la Paris.



PARTEA I
FRONTIERE
ARTICOLUL 1
Frontierele Romaniei, indicate in harta anexata Tratatului de fata (Anexa I), vor fi cele care erau în fiinta la 1 ianuarie 1941, cu exceptia frontierei româno-ungare, care este definita in articolul 2 al Tratatului de fata.
Frontiera sovieto-romana este astfel fixata in conformitate cu Acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940 si cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945.
ARTICOLUL 2
Hotararile sentintei de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule si neavenite.
Frontiera dintre Romania si Ungaria este restabilita prin articolul de fata astfel cum exista la 1 ianuarie 1938.

PARTEA V
REPARATIUNI SI RESTITUIRI
ARTICOLUL 22
1. Romania va despagubi Uniunea Sovietica pentru pierderile cauzate ei prin operatiuni militare si prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic insa tinand seama de faptul ca Romania nu numai ca s-a retras din razboiul impotriva Natiunilor Unite, dar a declarat razboi Germaniei si a dus efectiv război contra acesteia, s-a convenit ca reparatiunile pentru pierderile de mai sus nu vor fi efectuate de România in intregime, ci numai in parte, anume pentru o valoare de
300 000 000 dolari U.S.A., platibili in decurs de opt ani de la 12 septembrie 1944, in bunuri (produse petrolifere, cereale, lemn, vase maritime si fluviale, utilaj divers si alte marfuri).
2. Baza de calcul pentru reglementarea prevazuta in acest articol va fi dolarul Statelor Unite la paritatea lui aur la data semnarii Conventiunii de armistitiu, adica 35 dolari pentru o uncie de aur.

Conferința de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie, 1946) a fost urmată de Tratatele de Pace, semnate pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-al doilea război mondial.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatele_de_pace_de_la_Paris_%281947%29

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(II)

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



"Partile contractante recunosc independinta Romaniei"

4/05/2015
TRACTATUL DE PACE DE LA BERLIN

Art. 43. Partile contractante recunosc independinta Romaniei, legand’o de conditiunile espuse in urmatorele doue articole.
Art. 44. In Romania, deosebirea credintelor religiose si a confesiunilor nu va putea fi opusa nimenui ca un motiv de excludere sau de incapacitate in ceea-ce privesce bucurarea de drepturi civile sau politice, admiterea in demnitati, functiuni si onoruri publice sau exercitarea diferitelor profesiuni si industrii in ori-ce localitate ar fi. Libertatea si esercitiul esterior al ori-carui cult vor fi asigurate tuturor locuitorilor statului roman, ca si streinilor si nu se va pune nici un fel de piedica atat organisatiei religiose, cat si raporturilor acestora cu capii lor spirituali. Nationalii tutulor puterilor, comercianti sau altii, vor fi tratati in Romania fara deosebire de religiune, pe piciorul unei depline egalitati. Art. 45. Principatul Romaniei retrocedeza M.S. Imperatului Rusiei partea din tinutul Basarabiei, care a fost despartita de Rusia in urma tratatului de la Paris din 1856, si care, la apus se marginesce cu talvegul Prutului, era la meda-di cu bratul Chiliei si cu gura Stari-Stambului. Art. 46. Insulele formate de Delta Dunarei, precum si Insula Serpilor, sadgiacul Tulcei, coprindend districtele (cazac) Chilia, Sulina, Mahmudie, Isaccea, Tulcea, Macin, Babadag, Harsova, Kiustenge, Medgidie se vor uni cu Romania. Principatul mai primeste apoi tinutul coprins, la sudul Dobrogei, de ua linie care incepe de la Silistra si se termina la sud de Mangalia, pe Marea Negra. Linia granitelor se va fixa de comisiunea europena instituita pentru delimitarea Bulgariei.

Facut la Berlin in a 13-a di a lunei lui Iulie 1878

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1877-1878%20-%20Razboiul%20de%20Independenta%20a%20Romaniei

Tratatul de la Berlin (13 iunie S.V. 1 iunie–13 iulie S.V. 1 iulie 1878) a fost tratatul internațional care a pus capătRăzboiului Ruso-Turc din anii 1877–1878. El avea menirea de a revizui prevederile păcii de la San Stefano și a reduce astfel influența obținută prin aceasta de Imperiul Rus în Balcani. Prin acest tratat semnat în urma Conferinței de la Berlin s-a recunoscut de jure independența României, Serbiei și Muntenegrului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Berlin_%281878%29

Cu respect,
Valentin Berca
"Romania Magnifica" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“O prima greseala, de care trebuie astazi ferita tinerimea noastra…”

27/04/2015
15.02.1840 – 18.06.1917
175 de ani de la nasterea lui Titu Liviu Maiorescu

“O prima greseala, de care trebuie astazi ferita tinerimea noastra, este incuragiarea blanda a mediocritatilor. Cea mai rea poesie, prosa cea mai lipsita de idei, discursul cel mai de pe deasupra – toate sunt primite cu lauda, sau cel putin cu indulgenta, sub cuvant ca “tot este ceva” si ca are sa devina mai bine. Asa zicem de 30 de ani si incuragiam la oameni nechemati si nealesi! Domnul X este proclamat poet mare, domnul Y jurnalist eminent, domnul Z barbat de stat European, si rezultatul este, ca de atunci incoace mergem tot mai rau, ca poesia a disparut din societate, ca jurnalistica si-a pierdut ori-ce influinta; iar cat pentru politica romana – fericite coloanele acestei reviste literare caria ii este permis a nu se ocupa de dansa!
De aici sa invatam marele adevar, ca mediocritatile trebuiesc descuragiate de la viata publica a unui popor, si cu cat poporul este mai incult, cu atat mai mult, fiindca togmai atunci sunt primejdioase. Ceea ce are valoare, se arata la prima sa infatisare in meritul sau si nu are trebuinta de indulgenta, caci nu este bun numai pentru noi si de o cam data, ci pentru toti si pentru totdeauna.”

IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTAZI IN CULTURA ROMANA (1868)
TITU MAIORESCU

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1840.02.15%20-%201917.06.18%20-%20Titu%20Liviu%20Maiorescu

Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie 1917, Bucuresti) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician si scriitor roman, prim-ministru al Romaniei intre1912 si 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Romane, personalitate remarcabila a Romaniei sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fara fond, baza junimismului politic si „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale si Ioan Slavici.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu

Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Frumoasa, sfanta poezie”

20/04/2015
22.04.1850 - 3.08.1889
Veronica Micle – 165 de ani de la nastere

Frumoasa, sfanta poezie,
Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu
Pe dulcea ta zadarnicie
Cat pret a pus sufletul meu.

Cat imi parea ca sunt de mare
Ca idol eu mi te-am ales,
Cu ce avant si adorare
Prinos adusu-ti-am ades.

Adanca mea cucernicie
De mitul tau cand s-a legat,
Pe dulcea ta zadarnicie,
Sufletu-mi jertfa ti l-a dat.

Frumoasa, sfanta poezie - Veronica Micle

Convorbiri literare, XX (1886), nr. 9, 1 dec., p. 799

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.04.22%20-%201889.08.03%20-%20Veronica%20Micle

“Corectitudinea prozodică, acurateţea limbii şi accesibilitatea conţinutului au făcut ca versurile scrise de Veronica Micle să cunoască în epocă o relativă răspândire. Alături de Margareta Cugler-Poni şi de Maria Suciu, Veronica Micle este întemeietoarea liricii feminine româneşti.”
http://www.crispedia.ro/Veronica_Micle

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Unitatea sufletului romanesc”

16/04/2015
95 de ani de la moartea lui A. D. Xenopol


“La romani, partea ramasa in afara de granitele statului liber este tot atat de mare si de insemnata ca si acea cuprinsa in hotarele ei. Mai trist este insa ca imprejurarile politice si mai ales puterea cea mare a statelor ce ne-au mancat nici nu ne lasa speranta unui viitor fericit. Avem un ideal nu e vorba, si idealurile sunt intotdeauna invioratoare de puteri si datatoare de energii; dar cand idealul este ascuns de nori atat de grosi, il mai putem noi intrevede, si mai ales putem noi sa asteptam coborarea lui din lumea visului in acea a realitatii?
Un lucru insa trebuie sa aparam cu cea din urma staruinta: este existenta neamului nostru, asa cum este el frant in bucati si risipit in statele vecine. Avem cea mai sfanta datorie a nu lasa sa ni se stirbeasca intregimea noastra etnica, caci pe ea se reazima deocamdata conlucrarea la dezvoltarea rasei romane; de pe latul ei piept se recruteaza talentele si geniile care ilustreaza neamul si ne ridica in ochii popoarelor.”

A.D.Xenopol – Conferinta tinuta la Piatra Neamt, 5 decembrie 1910.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1847.03.23%20-%201920.02.27%20-%20Alexandru%20Dimitrie%20Xenopol

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași - d. 27 februarie 1920, București) a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_D._Xenopol

Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Caci totul este vis si cautare”

5/04/2015
115 ani de la nasterea lui Alexandru A. Philippide

- Nu esti satul de colindat prin stele,
Prin miliardele de ani-lumina
Cat zice-se ca-i drumul pan'la ele,
Chiar cu inchipuirea cea mai plina
De cosmos si de cosmo-fantezii?
- Acolo-i telul marii poezii.
- Ce-i marea poezie? Vorba-n vant
Cu care ne-amagim; comod cuvant
Cu care lesne-acoperi ce nu stii.
Mai bine sa ne-ntoarcem pe pamant
Si parasind calatoria-n vid,
Sa cultivam gradina lui Candid,
Lasand inchipuirea sa masoare
Iluzia-n continua miscare
A telurilor drumurilor lungi,
La care sa visezi, sa nu ajungi...
Si poate-aici s-ar intampla sa fie
Si mult ravnita mare poezie
Ispititoare –
Caci totul este vis si cautare.

Vis si cautare - Alexandru A. Philippide
1978
Din volumul „Vis si cautare”, 1979

Alexandru A. Philippide (n. 1 aprilie 1900, Iași - d. 8 februarie 1979, București) a fost un scriitor, traducător, membru titular al Academiei Române, laureat al premiului Herder (1965). Este fiul lingvistului și filologuluiAlexandru Philippide.
Licențiat la Iași în 1921. A studiat în Franța și Germania între anii 1922-1928.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_A._Philippide

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1900.04.01%20-%201979.02.08%20-%20Alexandru%20A.%20Philippide

Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



„Intregirea Neamului Roman a fost o restabilire a dreptatei istorice”

27/03/2015
„Intregirea Neamului Roman a fost o restabilire a dreptatei istorice si o realizare a principiului de autodeterminare a popoarelor libere sa-si formeze statele lor nationale.
Ori vecinii trunchiati nu se impaca cu pierderea teritoriilor, desi aceste teritorii, locuite de romani dupa toata dreptatea, nu le apartinea lor.
Cea mai intratabila din acest punct de vedere este Uniunea Sovietica, care nu numai ca n’a recunoscut Unirea Basarabiei la Patria-Mama, dar nu pierde nici o ocazie sa reclame aceasta provincie inapoi, sau sa ceara cel putin un plebiscit, desi marele popoare a lumei au recunoscut aceasta Unire inca prin tratatul dela Paris din Octombrie 1920.
Deocamdata Uniunea Sovietica reclama Basarabia, sa zacem asa, in mod platonic. Cu razboi ea nu ameninta; si chiar a semnat, alaturi de noi, pactul Kellog-Briand care exclude razboiul ca mijloc de a rezolva neintelegerile intre popare. Inverso, Sovietele, din motive cari privesc situatia lor interna, mereu denunta „intentiunea” Statelor capitaliste de a ataca Rusia bolsevica.
Astfel stau lucrurile.
Noi insa nu trebuie sa uitam ca vecinul nostru de peste Nistru are o intindere si o populatie mult mai mare ca ale noastre. Si acest vecin sufera de un imperializm ne mai pomenit in istoria popoarelor cuceritoare. Tendinta de expansiune la dansul n-are numai caracterul vechiului imperializm, care impingea la cuceriri pentru marirea dominatiunei teritoriale. Imperialismul sovietic, care ar putea fi numit „imperializm comunist”, are la baza si o idee noua – de „eliberare de sub jugul capitalist a muncitorilor depe intreg globul pamantesc”.
De aici ideea revolutiei mondiale, care va avea ca rezultat introducerea socializmului la toate popoarele din lume.
Soarta a vroit sa ne aseze langa Rusia Sovietica. Astfel noi avem o vitala datorie de a ne cunoaste cat se poate mai deapropape vecinul dela rasarit.
Uniunea Sovietica, daca nu astazi, - maine poate sa devina real amenintatoare.”

S.S.S.R.
(Despre Uniunea Sovietica)
Ion Inculet
„UNIVERSUL” 1932

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1884.04.05%20-%201940.11.18%20-%20Ion%20Constantin%20Inculet

Personalitati ale Unirii Basarabiei cu Patria Mama, 27 martie 1918 – Ion Inculet

Ion Constantin Inculet (n. 5 aprilie 1884, Razeni, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus, astazi in Republica Moldova; d. 18 noiembrie 1940, Bucuresti, Romania) a fost un om politic roman, presedintele Sfatului Tarii al Republicii Democratice Moldovenesti, ministru, membru titular (din 1918) al Academiei Romane. Este inmormantat in Biserica Sfantul Ioan Botezatorul din Barnova, aflata la periferia municipiului Iasi.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Incule%C8%9B

Cu respect,
Valentin BERCA
„Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



„Dece mergem spre dezastru”

26/03/2015
„... cari sunt cauzele starilor dezolante de astazi? Caci daca nu vor inceta cauzele, inzadar vom astepta sa inceteze efectele lor.
Sa-mi dai voie, deci, ca sa insist eu in cateva cuvinte asupra cauzelor, contribuind in acest chip cel putin la lamurirea, daca nu si la indreptarea situatiei.
Bardul desteptarii noastre nationale dela 1848, deplangand starea jalnica a poporului nostru de atunci, adancit de „barbarii de tirani” intr’un „somn de moarte”, avu curajul de a recunoaste, pe langa aceasta cauza inca una, si mai mare, si care ne era organica: „a pismei rautate” si „oarba neunire”.
Mi se pare, ca si cauzele starilor dureroase de astazi trebuie sa le reducem tot la aceste simptome scelerate ale vechei noastre vieti publice. In adevar, nu Europa este de vina ca noi am ajuns in cinci ani de zile la marginea falimentului moral, nici Natura, cu eventualele ei lovituri elementare, ci de vina sunt tocmai factorii sufletesti semnalati de Andreiu Muresanu prin clasicile lui versuri, din cari noi totusi n’am invatat nimic. Noi am ajuns in halul de astazi din cauza noastra insine, din cauza ambitiilor noastre nesaturate, din cauza lipsei noastre de adevarat patriotism, din cauza acelui blestemat geniu al dezbinarii, care se intalneste in masura cea mai mare tocmai sus, la conducatorii tarii. Pentru ambitii si interese personale o multime de oameni mari de ai nostri sunt capabili de orice mijloace, chiar daca acestea ar duce la dezastrul tarii. In loc ca ei sa caute unirea cu orice pret a putinelor forte reale de cari dispune aceasta tara, ei cauta par’ca anume sa le faramiteze si sa le invrajbeasca, pentruca astfel ei sa se poata pune cu atat mai bine pe sine insisi in relief.
Aceasta pornire diabolica este vina principala a starilor de astazi, si pana cand ea nu va inceta, zadarnica va fi orice zugravire in negru a realitatii actuale.”

DUPA CINCI ANI DE LA UNIRE
Dece mergem spre dezastru
Doua scrisori deschise adresate d-lui OCTAVIAN GOGA fost ministru
Insotite de documente

de
ONISIFOR GHIBU
Profesor universitar
Membru corespondent al Academiei Romane

CLUJ, 1924

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.05.31%20-%201972.10.31%20-%20Onisifor%20Ghibu

Personalitati ale Unirii Basarabiei cu Patria Mama, 27 martie 1918 – Onisifor Ghibu

Onisifor Ghibu (n. 31 mai 1883, Saliste, comitatul Sibiu - d. 31 octombrie 1972, Cluj) a fost un profesor roman de pedagogie, membru corespondent al Academiei Romane si politician, luptator pentru drepturile si unitatea poporului roman, din martie 1917 la Chisinau, devenind motorul actiunii revolutionare basarabene din 1917-1918, unul dintre participantii importanti la realizarea Marii Uniri de la 1918.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Onisifor_Ghibu

Cu respect,
Valentin BERCA
„Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Romanul din spatiul caragialesc este “inteligent””…

23/03/2015
50 de ani de la moartea lui George Calinescu

“Romanul din spatiul caragialesc este “inteligent”, are adica mintea dialectica a lui conu Leonida, care sare iute peste contradictii. Sintezei intelectuale ii corespunde cordialitatea. Nu este atat confuzie culturala in capul lui Catavencu cat o imbulzeala de idei contrazicatoare pe care le asimileaza repede. Catavencu intelege si conservatorismul si liberalismul si crestinismul si liber-pansismul si, entuziast, trece de la una la alta. Astfel nu simte nici o dificultate de a executa ordinele Zoitichii si a lupta pentru alegerea lui Dandanache, precum nici Trahanache nu mai are vreo repulsie pentru plastograf. Catavencu a devenit “d-ai nostri””.

DOMINA BONA – George Calinescu, Jurnalul literar, Serie noua, nr. 2, 1947

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1899.06.19%20-%201965.03.12%20-%20George%20Calinescu

George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București — d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.

http://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescu

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“…exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.”

19/03/2015
120 de ani de la nasterea lui Ion Barbu (n. Dan Barbilian)

“Ma stimez mai mult ca practicant al matematicelor si prea putin ca poet, si numai atat cat poezia aminteste de geometrie. Oricat ar parea de contradictorii acesti doi termeni la prima vedere, exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta. Domeniul visului este larg si intotdeauna interesant de exploatat. In felul acesta inteleg suprarealismul, care in cazul nostru devine un infrarealism.”

I. VALERIAN – DE VORBA CU D-L ION BARBU
DE LA GEOMETRIE LA POEZIE
VIATA LITERARA, 5 FEBRUARIE 1927

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1895.03.18%20-%201961.08.11%20-%20Ion%20Barbu%20(n.%20Dan%20Barbilian)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1895.03.18%20-%201961.08.11%20-%20Ion%20Barbu%20(Dan%20Barbilian)

Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Campulung-Muscel, d. 11 august 1961, Bucuresti) a fost un poet si matematician roman. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanti poeti romani interbelici, reprezentant al modernismului literar romanesc. Membru al Academiei Romane, ales post mortem in 1991.

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“…inse de catu moartea natural mai este moarte si mai cumplita pentru omu: sclavi’a, despartirea de ai sei, …”

6/03/2015
“…inse de catu moartea natural mai este moarte si mai cumplita pentru omu: sclavi’a, despartirea de ai sei, si mai presusu de tote semtiulu unei ruine natiunali. Ca-ci nece una dorere pote se se asemene cu acea dorere, candu-si vede omulu nu numai perirea sa, ci vede de una data si perirea a unei patrie, a unei natiuni intregi, mai for a nece una sperare de redicare dein acea perire. Inse dein tote aceste ruine providenti’a ne a conserbatu inca in aceste doreri complete unu tesauru nepretiuitu, care nu ni-l’au pututu rapi nece sabi’a invingatoriului, nece crudimea tiranului ce domnia pre corpurele nostre, nece poterea fisica, nece politic’a infernale, - unu tesauru nascutu cu noi dela titiele mamei nostre, dulce ca sarutarile maicutieloru, candu ne aplecau la senulu loru, tesauru mai scumpu de catu viati’a, tesauru care de l’amu fi pierdutu, de l’amu pierde, de vomu suferi vre una data, ca ce-ne-va cu poterea , au cu momele se nilu rapeasca dein manu-le nostre, - atunci mai bene, mai bene se ne inghitia pamentulu de vii, se ne adunamu la parentii nostril cu acea mangaiare, ca nu amu tradatu cea mai scumpa ereditate, for a de care nu amu fi demni de a ne mai numi filii loru: limb’a romanesca.”

CUVENTU LA INAUGURAREA ASOCIATIUNEI ROM. TRANSILV.
IN IV NOV. MDCCCLXI
APARATU IN CUNTRA UNEI CRITICE
DE T. CIPARIU
BLASIU MDCCCLXII

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1805.02.21%20-%201887.09.03%20-%20Timotei%20Cipariu

Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Panade, plasa Hususau, comitatul Tarnava-Mica – d. 3 septembrie 1887, Blaj) a fost un erudit roman transilvanean, revolutionar pasoptist, politician in Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Romane, primul vicepresedinte, apoi presedintele Asociatiei Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, lingvist, istoric, teolog, pedagog si orientalist, „parintele filologiei romane”, poliglot (cunostea circa 15 limbi).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Timotei_Cipariu

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Avem un vis neimplinit”

1/03/2015
Stefan Ciobanu (n. 11 noiembrie 1883, Talmaza, judetul Tighina, Basarabia, Imperiul Rus — d. 28 februarie1950, Bucuresti) a fost un istoric si academician roman, autor al unor lucrari importante despre literatura romana veche, cultura romaneasca in Basarabia sub ocupatie ruseasca, demografia Basarabiei, sustinator fervent al introducerii limbii romane in scolile din Basarabia, vicepresedinte al Academiei Romane intre 1944 - 1948.

“Articolul se incepe cu o strofa din cea mai buna poezie a lui Octavian Goga, poezie cu care i-a incantat pe basarabenii din jurul ziarului “Basarabia” D-l C. Stere, care o citise la vre-o doua-trei sedinte in legatura cu scoaterea ziarului.

“Avem un vis neimplinit
Copil al suferintii,
De jalea lui ne-au raposat
Si mosii si parintii.”

“Acest vis”, spune autorul, este o fiinta nationala. De o suta de ani Basarabia noastra, tara de plugari romani, a intrat in sanul popoarelor Rusiei, dar pana acum basarabenii n-au luat nici parte in miscarile nationale.
Starea noastra e inapoiata. Poporul Basarabean, lipsit de lumine venite de pe piscurile inalte ale gandirii omenesti, tot ramane sarac cu duhul si tot nu stie, nici nu vede, ca dreptul lui cel mai sfant – national ramane sfaramat in maini streine…”

Stefan Ciobanu – DIN ISTORIA MISCARII NATIONALE IN BASARABIA

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.11.11%20-%201950.02.28%20-%20%C5%9Etefan%20Ciobanu

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



"sfarsitul insusi e “savarsire""

20/02/2015
Constantin Brancusi
(n. 19 februarie 1876, Hobita, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris)

“Se mira unii, mai ales strainii, cum a fost cu putinta sculptura lui Brancusi. Dar daca nu cunosc gramatica romana… Ar gasi poate acolo ceva lamuritor.
Brancusi s-a ocupat de regele formelor gramaticale, de infinitivul lung.
Brancusi a sculptat germinarea, asa cum a sculptat adormirea, inaltarea si, peste tot, desavarsirea, ca o neincetata mangaiere a formelor, intocmai pietrei spalate de apa. Nu a redat zborul, ci zburatul, zburarea. Sarutul lui nu e un simbol, nici un act simplu, ci e un proces fara de capat, o sarutare. Pe Domnisoara Pogany a tradus-o intr-un infinitive lung. Nu se poate sfarsi cu nimic, sfarsitul insusi e “savarsire””.

Brancusi a sculptat infinitive lungi - Constantin Noica, 1973

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Sculptura&optiune2=1876.02.19%20-%20Constantin%20Brancusi

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“va striga din mormant strabunii nostri”

15/02/2015
“Asa fratilor, aduceti-va aminte atunci, ca va striga din mormant strabunii nostri: Fiilor, noi inca am fost nu odata in imprejurari grele, cum sunteti voi astazi, noi inca am fost inconjurati de neamici in pamantul nostru, cum sunteti voi astazi, si de multe ori am suferit doara si mai mari rele decat voi; fost-am cu Gotii, dar nu ne-am facut Goti; fost-am cu Hunii, dara nu ne-am hunit; fost-am cu Avarii, si nu ne-am avarit; fost-am cu Bulgarii si nu ne-am bulgarit; cu Rusii si nu ne-am rusit; cu Ungurii si nu ne-am ungurit; cu Sasii si nu ne-am nemtit. Asa este, fiilor, nu ne-am ungurit, nu ne-am rusit, nu ne-am nemtit, ci ne-am luptat ca Romani pentru pamantul si numele nostru, ca sa vi-l lasam voua dimpreuna cu limba noastra cea dulce ca cerul sub care s-a nascut; nu va nemtiti, nu va rusiti, nu va unguriti nici voi, ramaneti credinciosi numelui si limbii voastre, aparati-va ca fratii cu puteri unite, in pace si in resbel.”

Simion Barnutiu
ROMANII SI UNGURII – Discurs rostit in Catedrala Blajului
2 (14) MAIU 1848

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1808.07.21%20-%201864.05.28%20-%20Simion%20B%C4%83rnu%C8%9Biu

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



„Incalcita-ti este viata“, Basarabie!

13/02/2015
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererita, judetul Hotin, Romania Mare - d. 18 ianuarie 2009, Chisinau)

In mine a lovit strainul
De Pasti sau Denii.
Dar incoltitu-m-au bezmetici
Si moldovenii.
Ca nu suntem romani strainul
Pe-a lui o tine.
Si-ai mei mai tare-l cred pe dansul
Decat pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal si de pe vale,
Basarabie!

„Incalcita-ti este viata“,
Basarabie!
„Ca graul ce-l bate gheata“,
Basarabie!
In mine-au dat si moldovenii
Necrestineste.
Ci-s fericit ca-n ei romanul
Tot mai traieste.
Ei spun ca nu-s romani, ci lacrimi
In piept framanta
Cand un Farcas sau Vicoveanca
Sau Gheorghe canta.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal si de pe vale,
Basarabie!
„Incalcita-ti este viata“,
Basarabie,
„Ca graul ce-l bate gheata“,
Basarabie!

Grigore Vieru - Basarabie Cu Jale

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1935.02.14%20-%202009.01.18%20-%20Grigore%20Vieru

Cu respect,
Valentin BERCA
"Romania Magnifica" - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Sa ne iubim tara si pamantul stramosesc!”

7/02/2015
7 februarie 2015 – 100 de ani de la nasterea celui ce a fost Teoctist, Prea Fericitul Parinte Patriarh al Romaniei

“Noi, romanii, randuiti de Dumnezeu sa fim straja credintei in acest colt de lume, de doua mii de ani, avandul-L pe Hristos Parinte si Frate, trebuie sa-I urmam invatatura; sa ne iubim tara si pamantul stramosesc; sa iubim pe fratii nostri de alte credinte si alte etnii, ca intr-un cuget sa laudam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Amin!”

Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist
9 mai 1999
VIZITA SANCTITATII SALE PAPA IOAN PAUL AL II-LEA IN ROMANIA
(7 – 9 MAI 1999)

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Credin%C5%A3a&optiune=Patriarhii&optiune2=1986.11.19%20-%202007.07.30%20-%20TEOCTIST%20ARAPASU

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Romane

24/01/2015
24 Ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Romane

“Le point de gravité de l’équilibre européen est sur le Bas-Danube”
Talleyrand

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1859.01.24%20-%20Ziua%20Unirii%20Tarii%20Romanesti%20cu%20Moldova

Cu respect,
Valentin BERCA
"Romania Magnifica" - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



"Iara noi?"

14/01/2015
15 Ianuarie 2015 - 165 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu

Iara noi? noi, epigonii? Simtiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi batrane, urate,
Masti razande, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbra, patria noastră: o fraza;
In noi totul e spoiala, totu-i lustru fara baza;
Voi credeati in scrisul vostru, noi nu credem in nimic!

Epigonii
Mihai Eminescu
1870, 15 august

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1850.01.15%20-%20Mihai%20Eminescu

Cu respect,
Valentin BERCA



“27 noiembrie 1918, Chisinau - Sa declaram unirea desavarsita si neconditionata cu Patria-Mama.”

26/11/2014
“Acuma cand idealul nostru pentru care ne-am strădănuit, pentru care noi cu toţii am luptat şi pentru care Sfatul Ţării a fost convocat in sesiunea extraordinară de Majestatea Sa Regele s-a indeplinit şi chestia agrară e rezolvată pentru vecie după dorinţele norodului; acuma cand ni se deschide calea largă pentru a influenţa mersul treburilor din toată Romania prin reprezantanţii noştri aleşi pe baza votului universal;
acuma cand prin unirea Bucovinei şi Ardealului şi celorlalte ţinuturi romaneşti cu Patria-Mamă regimul curat democratic in statul nostru este pe veci asigurat; noi, care cei dintâi am făcut unirea la 27 martie anul curent, să hotăram azi anularea condiţiilor şi să declarăm unirea desăvarşită şi necondiţionată cu Patria-Mamă”.

27 noiembrie 1918, Chişinău. Din apelul adresat de Pan Halippa,
preşedinte al Sfatului Ţării, deputaţilor legislativului basarabean, cu privire la necesitatea anulării condiţiilor de unire a Basarabiei cu Regatul Romaniei cuprinse in declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie 1918

Pantelimon Halippa - apostol al Basarabiei
Autori: Ion Constantin • Ion Negrei
Chişinău, 2013

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1883.08.01%20-%201979.04.30%20-%20Pantelimon%20Halippa

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1883.08.01%20-%201979.04.30%20-%20Pantelimon%20Halippa

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pantelimon_Halippa

Cu respect,
Valentin BERCA
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea Romanilor de pretutindeni



L'UNION DE LA BESSARABIE A LA MERE-PATRIE - LA ROUMANIE

23/11/2014
“L’union, ou plutôt la réunion de la Bessarabie à sa mère-patrie, a étè l’expression de la volonté de la majorité écrasante de la population bessarabienne”.

L'UNION DE LA BESSARABIE A LA MERE-PATRIE - LA ROUMANIE
Paris, 1919
Ion G. Pelivan

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1876.04.01%20-%201954.01.25%20-%20Ioan%20Gheorghe%20Pelivan

Ion Gheorghe Pelivan (n. 1 aprilie 1876, satul Răzeni, județul Lăpușna; d. 25 ianuarie 1954, Sighet) a fost un militant de vază al mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale.
S-a stins din viață în închisoarea Sighet la 25 ianuarie 1954.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Pelivan

Cu respect,
Valentin Berca
“Romania Magnifica” – un proiect cultural pentru unitatea Romanilor de pretutindeni



“A noastra-i toata"

18/11/2014
19 noiembrie 2014 – 95 de ani de la moartea lui Alexandru Vlahuta, membru post-mortem al Academiei Romane

Un dorobanţ chipeş, frumos, vine vesel înaintea noastră. El ştie că odată cu noi i-au sosit merindele de la Sulina.
— Nu ţi-e urât aici, leat? — îl întreb ca să intru în vorbă — pe când ne urcăm încet spre farul din vârful insulei.
— Poi de ce să ne fie urât? că doar nu suntem pe pământ străin… e tot ţara noastră.
Şi tânărul străjer îmbrăţişă c-o privire mândră şi fericită larga întindere a mării, ca şi cum ar fi vrut să spuie: “A noastră-i toată”.

„Pe Insula Şerpilor“ Romania Pitoreasca (1901) Alexandru Vlahuţă

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1858.09.05%20-%201919.11.19%20-%20Alexandru%20Vlahu%C8%9B%C4%83

Cu respect,
Valentin BERCA



“Si la grande politique est l’art d’appliquer le bon sens ..."

13/11/2014
11 Octombrie 2014 – 100 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Romaniei, Ferdinand I

“Si la grande politique est l’art d’appliquer le bon sens et le sens du devoir à de grandes choses, celles qui intéressent le gouvernement des peoples, Ferdinand Ier était un grand politique. Le drame de la grande guerre, drame dont, avec l’aide d’une nation magnanime, il fit une épopée, lui permit de donner tout sa mesure”.

“Il savait que rien de grand et de durable ne se fonde que par l’effort et dans la douleur. Il prévoyait que, le jour de règlement final, devant les nations assemblées, les morts innombrables, les pauvres et les magnifiques morts de la Roumanie prendraient la parole pour plaider sa cause et la gagneraient.
Il se disait aussi qu’un people qui veut vivre doit savoir mourir, que sa principale force se mesure à sa faculté de sacrifice et que, dans la suite des générations, ces morts immortels protégeraient à jamais les vivants.
Il sentait que pour étendre son scepter sur toutes les terres ancestrales des Roumains et pour toute la durée imaginable, il devait faire mieux que les réunir dans les mêmes frontières: les unir dans la même souffrance et, au sense tutélaire du mot, les couvrir de la même gloire.”

La figure véridique d’un grand roi: Ferdinand Ier de Roumanie
1er Octobre 1927
Comte de Saint-Aulaire,
Ambassadeur de France

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1914.10.11%20-%201927.07.20%20-%20Ferdinand%20I%20Rege%20al%20Romaniei

Cu respect,
Valentin BERCA



1 Noiembrie 1599

30/10/2014
“… luni 1 noiemvrie, Mihai-Voda intra cu mare pompa in capitala Ardealului, Alba-Iulia.”


“Mihai realizase acum visarea iubita a voievozilor cei mari a romanilor. Acum romanul s-a infratit cu romanul si toti au una si aceeasi patrie, una si aceeasi carmuire nationala, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune, el e destul de puternic, pamantul sau destul de binecuvantat de cer, locuitorii sai numerosi si in mare parte omogeni; el poate trai, a sta de sinesi si a se apara impotriva navalirilor streinilor. Mihai avea destula intelegere spre a constitui acest stat, a carui hotara le trasese cu sabia sa.
Dar spre a aseza bine temeliile si a usca tencuiala acestei zidiri prea grabnic facuta, ii trebuia vreme; si vremea ii fu lipsa. El n-apucase inca a incununa zidirea sa d-abia ridicata, si iata glasul cobitor al clopotului restristei suna cu tarie, si din toate partile, inversunati alearga dusmanii sai mii de mii si toti intr-una spre a-l darama.
Vai, caci nu ne-am putut opri aci, in culmea triumfului natiei romane, oprind impreuna cu noi si timpul si istoria!”

Nicolae Balcescu – Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul

Editia princeps: Istoria romanilor sub Mihai Voda Viteazul, Bucuresti, Tipografia Societatii Academice Romane, 1878

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1558%20-%201601.08.09%20-%20Mihai%20Viteazul

Cu respect,
Valentin BERCA



Radna - Paulis, 1944

13/10/2014
14.10.2014

Se implinesc 10 ani de la moartea Dirigintelui meu, Profesorul Colonel (r) Virgil Andronescu.

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1939-1945%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(II)

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Valentin BERCA



10.10.2014

10/10/2014
100 de ani de la moartea Regelui Carol I al Romaniei

Bun gasit,

Va invit sa urmariti un film dedicat Cailor Ferate din Romania, a caror dezvoltare a inceput sub domnia Regelui Carol I, acesta inaugurand in 1869, prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României, Bucuresti - Filaret - Giurgiu:

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1866.05.10%20-%201914.10.10%20-%20Carol%20I

Cu respect,
Valentin BERCA



Bratienii

10/08/2014
“Doi ochi de o vioiciune neobisnuita, patrunzatori si cu toate acestea plini de bunatate si de ingaduinta. Afabil, glumet, incapabil sa jigneasca, stiind sa faca in ceasul cuvenit gestul care nu se uita, fara nici un fel de micimi, fara ambitii, fara clevetiri, fara invidii, fara fatarnicii, desinteresat pana la uitarea de sine, sincer cu prietenii, leal cu adversarii, urmarind pururea idei generale, niciodata preocupari personale.”
Ion C. BRATIANU
DIN CICLUL DE CONFERINTE
FONDATORII ROMANIEI MODERNE
12 MAI 1932
I. G. DUCA

Mai multe…

Ion C. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1821.06.02%20-%201891.05.16%20-%20Ion%20C.%20Br%C4%83tianu

Ionel I. C. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1864.08.20%20-%201927.11.24%20-%20Ionel%20I.%20C.%20BRATIANU

Constantin I. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(I)

Gheorghe I. Bratianu
http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1898.02.03%20-%201953.04.23%20-%20Gheorghe%20I.%20Br%C4%83tianu

Cu respect,
Valentin Berca
www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“…drumul de la infrangere la biruinta, de la umilire la mandrie…”

2/08/2014
Repere istorice in actualitate:

• Republica Sovietica Bavaria (7 noiembrie 1918 – 3 mai 1919)
• Republica Sovietica Slovacia (16 iunie - 7 iulie 1919)
• Republica Sovietica Ungaria (21 martie - 1 august 1919)
o on March 19th., President Mihaly Karolyi had:
"... informed the cabinet that in the judgement of the government's military experts it would be only a matter of weeks before the Russian Red Army would break through the Romanian lines and reach the eastern boundaries of Hungary".
(R.L. Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet Republic"; New York; 1967; p. 132).
o Peoples Commissar for Foreign Affairs, Bela Kun:
"The reply of the Hungarian people to the ultimatum of the Entente demanding the immediate and final surrender of Hungarian territory to the Romanian oligarchy is the proclamation of a Dictatorship of the Proletariat",
(B. Kun: Radio Message to the Workers of the World, March, 23rd 1919; in: 0. Jaszi, ibid. p. 98).
o On April 22nd., 1919 Lenin himself cabled to the Soviet Russian Commander-in-Chief, Joakhim Vatzetis:
“An advance into a part of Galicia and Bukovina is essential for the purpose of establishing contact with Soviet Hungary". (V.1. Lenin: Telegram to J. Vatzetis, April 22nd., in J .M. Meijer; (Ed): "The Trotsky Papers; 1917-1922", Volume 1; The Hague; 1964; p.375).
o On April 25th., 1919, by-passing both Rakovsky and Vatzetis, the Political Bureau of the Central Committee of the Russian Communist Party sent an order directly to Antonov-Ovseenko, the Commander of the Ukrainian Front, to:
"Establish direct contact with Soviet Hungary". (M. Gorky et al: "Istoriya Grazhdanakoi Voiny" (History of the Civil War"); Volume 4; Moscow; 1959; p.71).
o On August 1st, a joint session of the Revolutionary Governing Council and the Central Committee of the Socialist Communist party of Hungary was held.
Bela Kun told the meeting that the position of the "Soviet" Republic" was now hopeless:
"I have been forced to come to this cold, sobering conclusion: the dictatorship of the proletariat has been defeated, economically, militarily and politically."
(B. Kun: Speech to Joint Session of RGG and CC of S-CPH; August 1st., l919 in: V. Bohm: "Ket Forradalom Tuzuben" (In the Crossfire of Two Revolutions), Vienna; 1923; in: R.L.Tokes: "Bela Kun and the Hungarian Soviet Republic" New York, 1967; p. 203).
The Austrian Social Democratic government gave Kun diplomatic immunity and he left the same day for Vienna with his family and a few friends, in a special train:
"Kun . . seizing the opportunity offered him by the Austrian government of Otto Bauer, got into a special train with his family and friends and left for Vienna. ... Those of his colleagues who had no room on the train were left behind to the mercy of the Romanian and White Armies".
(M.Karolyi: "Memoirs: Faith without Illusion"; London; 1556; p. 172).
o Le 5 juillet, lord Balfour, le ministre des Affaires étrangères britannique, recommande une action militaire contre la Hongrie et le 17 juillet le conseil suprême allié examine un plan élaboré par Foch et devant mobiliser 100 000 hommes. Mais les Alliés préfèrent laisser faire la besogne par l'armée roumaine.
o The Romanians were highly motivated, fighting for their dream to unify (into a single country) all the lands inhabited by ethnic Romanians. This long yearned dream was now supported by Woodrow Wilson's principles of self-determination and nation state.
o 20 aprilie – Armata Romana elibereaza Oradea
o 17 mai – Armata Romana intra in Arad; Aradul trece sub administratie romaneasca
o 20 – 26 iulie – batalia de pe Tisa
o 30 iulie - traversarea Tisei
o 3 august – primele unitati sub comanda generalului Rusescu intra in Budapesta
o 4 august – Budapesta este cucerita de Armata Romana; eliberarea Budapestei de bolsevismul agresor; generalul Mardarescu primeste defilarea trupelor romane in capitala Ungariei
o In the night from 4 to 5 August 1919, the Peace Conference already could learn from the report of the French command of Nagy Kikinda that in the evening of 4 August, at six PM, the Romanian army had marched into the capital of Hungary under the command of General Gheorge D. Mardarescu.

o 20 august – Armata Romana atinge la Raab limita ocupatiei sale in Ungaria
o 30 martie 1920 – retragerea completa a Armatei Romane la cererea Antantei
• 4 iunie 1920 - semnarea Tratatului de la Trianon

• on May 30th., 1937, Bela Kun was arrested by the NKVD
• In 1989, the Soviet government announced that Bela Kun had been executed in the Gulag on 29 August 1938
Surse: INTERNET

“De la Turtucaia, la Budapesta…
Este drumul de la infrangere la biruinta, de la umilire la mandrie, dela catastrofa ce ameninta viitorul unui neam, pana la sarbatoarea mareata a invierii”.
Constantin Kiritescu
Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei 1916 – 1919

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Istoria&optiune=1916-1919%20-%20CEI%20ce%20ne-au%20facut%20MARI%20(I)

Cu respect,
Valentin BERCA
www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni



“Aprobam si ratificam Tratatul de pace incheiat la Bucuresti la 28 iulie…”

27/07/2014
“Mai inaintati economiceste decat toate statele din Balcani, nu numai ca putem sa ne pastram locul, dar inca sa cautam ca sa dam comertului nostru o indrumare mai activa catre aceste regiuni.”

STUDIU ISTORIC AL CAMPANIEI ROMANO-BULGARE DIN ANUL 1913
CONTINAND TOT MERSUL ACESTEI CAMPANII PRECUM SI REZULTATELE REALE DOBANDITE DE TARA
DE COLONELUL V. PARFENI
Din Artilerie
Bucuresti, 1915

Mai mult...
http://www.romaniamagnifica.ro/poze/romania_media/4248.pdf

Cu respect,
Valentin Berca
www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea romanilor de pretutindeni